Asociația Pro Infrastructură: Sperăm că UMB va construi sectoarele din Autostrada A8 pe care le așteptăm cu toții de atât de mult timp

Asociația Pro Infrastructură speră că UMB va construi sectoarele din Autostrada A8 pe care le așteptăm cu toții de atât de mult timp și se va răzgândi după ce a cerut rezilierea și încetarea „amiabilă” pe două loturi ale Autostrăzii Unirii.

„Românii, și mai ales moldovenii, așteaptă de mai bine de 30 de ani să se lege de Europa printr-o conexiune rutieră modernă, rapidă și sigură. Și ne-am bucurat cu toții să vedem că secțiunile cele mai grele ale Autostrăzii A8 sunt adjudecate de UMB, cel mai puternic constructor din piață, sperând că asta e o garanție că vor deveni realitate în ciuda problemelor de finanțare. Dar, stupefacție! Moldovean autodeclarat patriot și hotărât să-și ridice regiunea, Umbrărescu aruncă prosopul în ring și dă cu piciorul contractului proaspăt semnat pe Ditrău-Grințieș (7,3 miliarde lei cu TVA) plus celui de pe Sărățeni-Joseni (5,9 miliarde lei cu TVA) pe care ar trebui să-l parafeze în curând. Și, mai mult, vrea să scape basma curată!”, transmite Asociația Pro Infrastructură.

API explică, pe scurt: „Mărul discordiei este suma inițială pe care UMB trebuie să o plătească CNIR aferentă garanției de bună execuție: 1,5% din prețul contractului, adică aproximativ 90 milioane lei. Aceasta a fost de două ori acceptată și asumată de UMB: atât prin depunerea ofertei în cadrul licitației, cât și ulterior prin semnarea contractului care specifică negru pe alb această clauză. Dar, ce să vezi, UMB cere CNIR reducerea de la 1,5% la doar 0,5% a sumei inițiale aferente garanției de bună execuție. CNIR se bâlbâie și trimite un document nesemnat, deci cu valoare juridică zero, că e de acord. Însă ulterior realizează că este ilegal, cere un punct de vedere atât de la ANAP (Agenția Națională de Achiziții Publice) cât și de la DGOIT (Direcția Generală Programe Europene Transport din MT), primește confirmarea că o asemenea modificare este substanțială și nu poate fi făcută fără să încalci legea achizițiilor publice. Mai mult, PIERDEREA fondurilor europene ar fi o CERTITUDINE.
Iar UMB se supără, își ia jucăriile și pleacă.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Și nu doar de pe Ditrău-Grințieș, ci și de pe tronsonul Sărățeni-Joseni unde contractul nu este încă semnat, însă procedura de achiziție este ca și încheiată, UMB fiind declarat câștigător. Iar clauza este fix aceeași”, arată Asociația.

API susține că UMB vrea pur și simplu să renunțe și cere restituirea „de îndată” a scrisorii de garanție de participare la licitație. Asociația explică încă că garanție este pusă tocmai ca statul să nu se trezească cu antreprenori neserioși care se răzgândesc fără motiv după ce au fost declarați câștigători.

„Clauza nu este doar pe aceste contracte, ci pe toate cele licitate de CNAIR și CNIR în ultima perioadă. Un exemplu proaspăt: pe lotul de 41 kilometri parafat pe 10 aprilie de pe A3 Poarta Sălajului-Nușfalău care include tunelul Meseș, turcii de la Makyol-Ozaltin au depus suma inițială 100 milioane lei, adică 1,5% din prețul la care au adjudecat proiectul, 7,88 miliarde lei cu TVA”, arată API.

Asociația conchide astfel sperând că UMB își va schimba poziția, va respecta clauzele contractuale asumate și va construi sectoarele din Autostrada A8 pe care le așteptăm cu toții de atât de mult timp.

UMB cere rezilierea și anularea a două contracte pentru Autostrada Unirii A8

Amintim că constructorul băcăuan UMB a cerut luni rezilierea contractului pe lotul 2A Ditrău – Grințieș și anularea procedurii de semnare a contractului pe lotul 1C Sărățeni – Joseni, ambele loturi majore din Autostrada Unirii (A8). Conform informațiilor obținute de Economedia, compania românească vrea scăderea garanției de bună execuție în cuantum de 1,5% din contract la doar 0,5% pentru ambele contracte, însă autoritatea, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), a refuzat.

UMB a solicitat rezilierea și anularea, prin încetarea amiabilă, acuzând CNIR de lipsă de transparență, de termenul scurt pentru semnarea contractului, de faptul că CNIR solicită garanția de 1,5%, că nu a asigurat exproprierea terenurilor necesare pe unul dintre loturi, astfel că nu ar exista posibilitatea de a se acorda accesul pe șantier, că lipsesc previzibilitatea și comunicarea, interacțiunea și colaborarea instituțională și contractuală cu conducerea CNIR, și că există cerințe suplimentare care exced cerințelor documentației de atribuire.

Însă Ministerul Transporturilor a respins, într-un document obținut în exclusivitate de Economedia, posibilitatea de a reduce garanția de bună execuție de la 1,5% la 0,5% într-un contract major de infrastructură după atribuirea acestuia, ținând cont că o astfel de măsură ar dezechilibra relația contractuală în favoarea constructorului.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat la finalul lunii martie cu constructorul român Umbrărescu, în asociere cu Euro-Asfalt, un constructor din Bosnia-Herțegovina, contractul pentru construcția unui lot nou pe Autostrada Unirii (A8), respectiv cel mai lung lot Ditrău – Grințieș (38 km), cu o valoare de 6,14 miliarde lei. Acesta este contractul de infrastructură cu a doua cea mai mare valoare care a fost semnat până acum, în România, după lotul cu tunelul Meseș de pe Autostrada Transilvania.

Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) a atribuit la începutul lunii martie asocierii SA&PE Construct SRL (lider) – Tehnostrade SRL – Spedition UMB – Euro Asfalt contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 1C Sărăţeni – Joseni de pe traseul secţiunii montane a Autostrăzii Unirii A8. Valoarea ofertei a fost de 4,94 miliarde lei, iar durata de realizare este de 54 de luni. Contractul pe acest lot nu a fost încă semnat.