Sursa: Dreamstime
Industria alimentară din România are un potenţial semnificativ, beneficiază de specialişti bine pregătiţi şi produce alimente de calitate, însă are nevoie de investiţii consistente pentru a face faţă concurenţei pe piaţa europeană şi pentru a-şi reduce vulnerabilitatea în faţa importurilor, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Ne dorim ca 2026 să fie anul procesării, adică să se dea importanţa cuvenită industriei alimentare. Tot suntem arătaţi cu degetul că se importă. Se importă pentru că industria alimentară nu a fost ajutată suficient cu fonduri ca să poată ajunge la nivelul cerinţelor europene. Neapărat trebuie continuate toate programele de finanţare, pentru că avem industrie alimentară bună, avem specialişti foarte buni, putem face produse de mare calitate. Acum, cu intrarea în Schengen, nu se mai stă în vamă, avem şi autostrăzi, putem să ieşim repede cu produsele noastre în ţările vecine, dar dacă nu facem investiţii, vin ei peste noi”, spune preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, Aurel Popescu.
În opinia sa, cel mai mare potenţial din industria alimentară românească este în sectorul avicol, un sector bine dezvoltat şi activ deja pe pieţele externe, dar şi în industria cărnii, însă aici exporturile sunt grav afectate de pesta porcină africană.
„Potenţial are şi industria panificaţiei, unde s-a dat drumul la DR-23 (măsură din Planul Strategic PAC 2023-2027, destinată procesării şi marketingului produselor agroalimentare n.r.) şi deja se pot depune proiecte. Cred că trebuie continuate investiţiile astfel încât să putem crea fabrici care să răspundă cerinţelor supermarketurilor, pentru că în momentul de faţă marile reţele de magazine nu mai organizează licitaţii pe ţară, ci pe zone: Europa de Sud-Est, Europa de Est, Europa de Sud, etc. Şi atunci trebuie să ai fabrici mari, să poţi da produse şi în România, şi în Polonia, şi în Bulgaria, şi în Ungaria”, a explicat Popescu.
Potrivit sursei citate, eradicarea pestei porcine africane rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul cărnii. În lipsa unor soluţii ferme, exporturile sunt practic blocate, iar pierderile economice sunt semnificative.
„Trebuie să facem export serios dacă vrem să echilibrăm balanţa comercială, pentru că este foarte dezechilibrată. Cel mai important lucru şi vreau ca industria alimentară şi industria cărnii, împreună cu Asociaţia Crescătorilor de Porci, cu ANSVSA şi cu toţi factorii implicaţi din România, să facem o analiză să vedem ce putem realiza pentru a eradica pesta porcină, pentru că industria cărnii stă şi aşteaptă cu motoarele turate, dar nu poate exporta. În momentul de faţă avem ţări în care nu suntem primiţi, chiar dacă cumpărăm carnea din afară, chiar dacă fabrica este perfectă. Situaţia este gravă şi trebuie rezolvată. Păcat că atâţia ani nu s-a găsit o soluţie”, a transmis noul preşedinte al Romalimenta.
Pe de altă parte, reprezentantul patronatului din industria alimentară avertizează că nivelul ridicat al taxelor şi impozitelor contribuie la creşterea evaziunii fiscale.
„Noi aşa vedem situaţia în industria alimentară românească: investiţii, eradicarea pestei şi reducerea taxelor şi impozitelor, pentru că acestea ne duc la evaziune fiscală. Deja se vede că evaziunea fiscală a crescut. Dacă ne uităm numai la industria de panificaţie, nivelul este de aproximativ 40%. Nu se poate să scadă consumul de pâine cu 10%. Nu cred acest lucru. Este adevărat că lumea face economie şi e bine că nu mai e risipa alimentară, dar totuşi 10% este mult. Ceea ce mă îngrijorează pe mine este că a crescut TVA cu 2% şi evaziunea cu 6-7-8%”, a atras atenţia şeful Romalimenta.
În ceea ce priveşte preţurile produselor alimentare, Popescu a menţionat că procesatorii români nu îşi permit să mărească preţurile pentru a câştiga mai mult, ci doar pentru a menţine marja de profit. “Concurenţa este mare şi uneori neloială. Taxa de 1% pe cifra de afaceri afectează produsele româneşti, în timp ce produsele din import nu sunt afectate, ceea ce creează concurenţă neloială. Nu ai realizat profit dar plăteşti taxa. Am cerut ca agricultura şi industria alimentară să fie exceptate de la această taxă. Promisiunea este că taxa va fi redusă la 0,5% în 2026 şi eliminată complet din 2027”, a adăugat el.
Legat de plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, preşedintele Romalimenta a transmis că industria alimentară susţine ridicarea plafonării.
„Părerea mea este că orice intervenţie a statului în piaţă, în partea comercială, nu este bună. Industria alimentară susţine ridicarea plafonării. Dacă există o modalitate să se introducă plafonarea la toate produsele, ar fi cu totul altceva. Nu ne influenţează pe noi, dar o să cumpăram detergenţi, haine, aparatură la alte preţuri”, a adăugat şeful Romalimenta.
Industria alimentară se confruntă în prezent şi cu un deficit de forţă de muncă estimat la aproximativ 10%, iar soluţia identificată este accelerarea procesului de automatizare şi robotizare.
„Noi suntem foarte implicaţi în treaba asta. Fără robotizare nu se mai poate. Am vizitat lunile trecute peste 10 fabrici de industria alimentară, fabrici de cozonac, de morărit, de carne de pui şi fără robotizare, fără automatizare completă nu merge. Avem fabrici unde apeşi pe 4 şi a plecat reţeta de fabricaţie. Este absolut necesară automatizarea, pentru că altfel nu faci faţă concurenţei. Acest lucru rezolvă într-un fel şi deficitul de forţă de muncă, dar şi productivitatea muncii. Dacă nu ai productivitate, nu faci faţă. La noi cu cât e unitatea mai mare, cu atât productivitatea este mai mare”, a explicat Aurel Popescu.
