Autostrada A9 Timișoara – Moravița. Nouă oferte depuse la licitația pentru Lotul 1 Remetea Mare – Jebel (36 km), cu o valoare de 5,65 miliarde lei / Parcurs „fulger” al proiectelor de infrastructură din Timiș

Constructorii au depus nouă oferte la licitația pentru construcția Lotului 1 Remetea Mare – Jebel al Autostrăzii A9 Timișoara – Moravița, un segment cu o lungime de aproape 36 km și o valoare de 5,65 miliarde lei, au anunțat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu și directorul general al CNAIR Cristian Pistol. Autostrada A9 Timișoara – Moravița este al doilea proiect de infrastructură din Timiș, județul „de baștină” al ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, care are un parcurs „fulger”, după Centura Timișoara Vest. Licitația a fost lansată la numai o lună de la punerea în dezbatere și aprobarea în Guvernul.

„Antreprenori din România, Bulgaria, Italia, Turcia și Ucraina au depus 9 oferte pentru construcția primului lot al acestei autostrăzi (Remetea Mare-Jebel), cu o lungime de 35,67 km”, a transmis ministrul Sorin Grindeanu.

Ofertele depuse:
1. Asocierea ANTREPRIZA DE CONSTRUCȚII DRUMURI ȘI AUTOSTRĂZI SRL (lider) – DANLIN XXL SRL – GROMA HOLD EOOD – EVROPEISKI PATISHTA AD – FRASINUL SRL (România – Bulgaria)
2. Asocierea DRUM ASFALT SRL (lider) – AUTOMAGISTRAL-PIVDEN SRL (România – Ucraina)
3. Asocierea IC IÇTAŞ INŞAAT SANAYI VE TICARET A.Ş. (lider) – ROTARY CONSTRUCTII MENTENANTA SA (Turcia – România)
4. KALYON INSAAT SANAYI VE TICARET A.Ş. (Turcia)
5. KOLIN INSAAT TURIZM SANAYI VE TICARET A.S. (Turcia)
6. Asocierea MAKYOL INSAAT SANAYI TURIZM VE TICARET A.S. (lider) – CBI CONSTRUCTII, TURISM & INVESTITII S.R.L. (Turcia – România)
7. Asocierea MAPA INSAAT VE TICARET A.S. (lider) – GUNAL INSAAT TICARET VE SANAYI A.S. (Turcia)
8. Asocierea NUROL CONSTRUCTION SA (lider) – NUROL INSAAT VE TICARET A.S. (România – Turcia)
9. WEBUILD SPA – MILANO (Italia)

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Valoarea contractului pentru proiectarea și execuția lotului Remetea Mare -Jebel (35,67 km) este de 5,65 miliarde lei (fără TVA), fonduri asigurate prin Programul Transport (PT) 2021-2027.

„Pe traseul acestui lot se vor construi inclusiv:
– 23 de lucrări de artă (printre care Podul peste Râul Timiș, în lungime de aproximativ 1.153 m),
– 1 Centru de Întreținere și Coordonare,
– 2 parcări de scurtă durată (în cadrul parcărilor de scurtă durată se va asigura infrastructura necesara pentru construcția a minimum 6 stații de încărcare pentru autoturismele electrice),
– 4 noduri rutiere (Nod rutier A1 Remetea Mare, Nod rutier DJ592 Albina, Nod rutier VO Timișoara Sud, Nod rutier DN59 Pădureni).

Durata prevăzută pentru proiectarea și execuția lucrărilor este de 48 de luni, din care 12 luni proiectare și 36 de luni execuție”, transmis șeful CNAIR Cristian Pistol.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru Autostrada A9 Timișoara – Moravița a fost pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor joi, 22 august. Pe 28 august, proiectul era deja aprobat de Guvern, la numai 5 zile de la publicarea proiectului și înainte de a se încheia dezbaterea publică. Spre comparație, pe „lotul Meseș” de pe Autostrada Transilvania, cel mai scump lot de autostradă” din România, ofertele se evaluează de un an, după cum atrage atenția Asociația Pro Infrastructură.

Economedia i-a solicitat ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu să explice de ce anumite proiecte de infrastructură au un parcurs „fulger”, precum Autostrada A9 Timișoara – Moravița, în timp ce licitații precum cea pentru Lotul Meseș de pe Autostrada Transilvania nu au încă un câștigător desemnat după un an de la lansarea licitației.

„Fiecare proiect are specificul ȘI ritmul lui. La Timișoara – Moravița este vorba doar de aprobarea indicatorilor tehnico-economici rezultați din Studiul de Fezabilitate. Nu este vorba despre proceduri care implică clarificări sau contestații. Faptul că doar instituțiile statului au fost angrenate în acest proces a făcut posibil un parcurs mult mai eficient în aprobarea acestor indicatori”, a declarat Sorin Grindeanu pentru Economedia.

Autostrada A9 Timișoara – Moravița va avea un cost estimat de 14 miliarde lei și execuția va dura 4 ani. O potențială explicație pentru costul ridicat este faptul că pe traseu vor fi construite 46 de poduri și pasaje. De asemenea, exproprierile vor viza zona metropolitană a Timișoarei, o zonă cu terenuri scumpe.

Terenurile afectate de traseul autostrăzii sunt situate în extravilanul și intravilanul localităților tranzitate, atât pe domeniul public cât și privat, respectiv Unitățile administrativ-teritoriale: Remetea Mare, Recaș, Bucovăț, Moșnița Nouă, Giroc, Sacoșu Turcesc, Pădureni, Liebling, Jebel, Voiteg, Birda, Deta, Denta, Moravița.

Autostrada Timișoara – Moravița va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere existente în zona Municipiilor Timișoara și Moravița, contribuind, de asemenea, la conectivitatea la rețeaua europeană de transport TEN-T.

Autostrada va avea o lungime totală de 72,930 km și va fi împărțită în 3 tronsoane:

– tronsonul 1 între km 0+000 – km 35+670;
– tronsonul 2 între km 35+670 – km 69+160;
– tronsonul 1 între km 69+160 – km 72+930.

Tronson 1

Punctul de început considerat este actualul nod de pe A1 de la Remetea Mare, nod care asigura legătura dintre A1 si DN 6, după care se îndreaptă spre sud cu subtraversarea DN6 și supra traversarea căii ferate CF900 București – Timișoara, printre localitățile Remetea Mare și estul localității Bucovăț (între localitățile Bucovăț și Bazoșu Nou). Autostrada ocolește localitățile Albina și Urseni la limita PUZ-urilor aprobate, în paralel cu Lunca Timișului și cu afectarea ROSCI 0109 Lunca Timișului pe o lungime de circa 2.3 km în partea vestică a localității Urseni.
În zona de la sud de Giroc, la intersecția dintre strada Trandafirilor i varianta de ocolire Timișoara Sud este amplasat un nod rutier. Din acest nod rutier se va realiza o legătură de circa 2 km pentru conectarea variantei de ocolire la autostrada Timișoara – Moravița.
Autostrada traversează râul Timiș si ROSPA0128 Lunca Timișului după care are direcție sud printre localitățile Jebel si Iosif, traversează CF920 Jebel – Liebling și DJ693B.
La intersecția autostrăzii cu DJ 693B se va amenaja descărcarea provizorie a tronsonului 1 printr-o bretea bidirecționala racordata la DJ 693B printr-un sens giratoriu.

Tronson 2

La circa 600m sud față de DJ 693B are punctul de început tronsonul 2. Racordarea provizorie la drumul județean se va realiza printr-o bretea bidirecțională racordată la DJ 693B printr-un sens giratoriu. În continuare traseul autostrăzii traversează râul Voiteg/Vana Mare și Valea Tofani. Traseul continuă pe direcția sud traversând zone deluroase cu terenuri agricole brăzdate de cursuri de apa, se intersectează cu DJ592B la vest de localitatea Folea apoi cu CF922 Reșița – Timișoara și DN58B. Trece pe la est de stația de epurare a localității Voiteg și societatea Agro Nevada, ajunge la estul localității Opatița, după care coboară spre sud prin estul localității Denta la aproximativ 130 m de zona construita continuă spre sud prin vestul loc Breștea la 200 m de zona construită/ intravilan. În continuare traseul merge spre sud traversează râul Abrudeanca și continuă tot spre sud aproape paralel cu DN59 si CF922 ocolind pe la est localitatea Breștea în dreptul căreia intersectează DJ 588A, apoi se îndreaptă spre localitatea Stamora Germana.
În continuare traseul merge spre sud printre localitățile Dejan la nord est, iar la nordul localității Moravița este punctul de final al tronsonului 2.
Data fiind configurația nodului rutier Moravița (bretele de ambele părți ale autostrăzii cu sensuri giratorii pe DN 57) descărcarea se va realiza prin intermediul bretelelor nodului rutier de pe partea dreapta a autostrăzii.
Pentru situația în care execuția tronsonului 3 va fi întârziata este prevăzut un drum temporar în lungime de circa 2 km care va asigura legătura dintre nodul rutier Moravița si DN 59 în scopul utilizării actualului punct de trecere a frontierei.

Tronson 3

Punctul de început considerat este zona viitorului nod rutier amplasat în zona drumului național 57, în partea de nord-est a localității Moravița, bretele nodului rutier Moravița de pe partea stânga a autostrăzii fiind incluse în acest tronson.
Autostrada traversează DN 57 cu pasaj pe autostradă, se îndreaptă spre sud și traversează râurile Moravița și Boruga după care se va amplasa punctul de trecere a frontierei.

Autostrada va fi construită cu o viteză de proiectare de 140 km/h, cu excepția primei curbe adiacente nodului rutier de la intersecția cu A1 care este proiectată pentru viteza de 100 km/h și ultimelor 2 curbe din zona punctului de trecere a frontierei proiectate pentru viteze de 100, respectiv 80km/h.