Autostrada Transilvania: CNAIR se îndreaptă spre un nou eșec pe lotul care include viaductul construit de Bechtel la Suplacu de Barcău. Problema celor 400.000 de tone de criblură care au rămas în depozite

Viaduct Suplacu Barcău Captură YouTube

A patra încercare de finalizare a lotului Chiribiș – Suplacu de Barcău de pe Autostrada Transilvania – după „episodul” Bechtel – riscă să eșueze din cauza Companiei de Drumuri care a lansat o licitație pe baza unui caiet de sarcini cu multe erori care nu asigură certitudini constructorilor interesați. Printre problemele principale ale lotului cu o lungime de 26 kilometri se numără proiectarea structurilor rutiere fără a se ține cont de acordul de mediu, conexiunile cu Lotul Nurol, respectiv cu tronsonul fără constructor Chiribiș – Biharia (29 km) și utilizarea sau nu a celor 400.000 de tone de criblură care au rămas în depozite de la Bechtel, susține fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Pentru acest lot de autostradă, Economedia a arătat că sunt două licitații derulate simultan.

Caietul de sarcini cuprinde prevederi contradictorii care vor duce, cel mai probabil, la clarificări din partea constructorului, arată Cosma. „Compania de Drumuri încearcă pentru a 5-a oară să termine Autostrada A3 Transilvania, tronsonul din Bihor, dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș, însă o face la fel de prost ca la precedentele 4 eșecuri. Din analiza documentației tehnice, lucrurile sunt foarte clare: Compania de Drumuri nu a învățat nimic din erorile trecutului și merge anesteziată pe același drum care a dus la eșecurile anterioare. Documentația abundă de prevederi ilogice, contradictorii, agramate, copiate fără sens din alte caiete de sarcini, împingând complet nejustificat responsabilitățile Companiei de Drumuri către viitorul constructor. Printre cele mai aberante prevederi se numără:

Estimarea de pe acum în ofertele financiare a eventualelor modificări ale proiectului inițial generate de actualizarea normativelor tehnice și, pe de altă parte, obligația de a respecta proiectul inițial;

Respectarea la virgulă a acordului de mediu și, pe de altă parte, obligația de a proiecta o structură rutieră fără a ține cont de acordul de mediu;

– Construirea unui sens giratoriu provizoriu la limita cu tronsonul vecin din județul Sălaj, deși respectivul tronson va fi finalizat anul acesta, iar exact în același punct se discută construirea unui giratoriu similar pentru a se putea deschide circulația pe tronsonul vecin;

Asfaltul va trebui să respecte normativele aflate în vigoare azi, însă în același timp CNAIR obligă viitorul constructor să utilizeze criblurile pentru asfalt depozitate de Bechtel și plătite de statul român, dar care nu mai respectă normativele actuale;

– Expertizarea lucrărilor executate de Bechtel a expirat în 2021, însă Compania de Drumuri nu s-a obosit să o actualizeze;

– Petrom a relocat câmpul de sonde de pe traseul autostrăzii de la Suplacu de Barcău, însă CNAIR nu a plătit contravaloarea acestor servicii, fapt ce poate duce la blocarea lucrărilor pe zona respectivă”, afirmă Horațiu Cosma, fost secretar de stat USR.

Problema celor 400.000 de tone de criblură (ar însemna aprox. 10.000 camioane) este cunoscută de trei ani, dar CNAIR încă nu a „tranșat” chestiunea: „Și apoi bomba: sorturile de cribluri pentru asfalt depozitate la Abram nu mai respectă normativul de asfalt aflat în vigoare azi. Și aici vorbim despre 400.000 de tone de cribluri, care cred că acoperă întreaga cantitate de asfalt de pe proiect. Deci cum e până la urmă, CNAIR, se respectă normativul în vigoare, sau se folosesc criblurile din stocuri? Această problemă a stocurilor de materiale din depozitele Bechtel e arhi-cunoscută în CNAIR, e jenant că la a 5-a încercare de construire a autostrăzii încă nu au fost capabili să tranșeze chestiunea. Ori își asumă și folosesc cele 400.000 de tone de cribluri pe care statul român le-a plătit la Bechtel, ori le vând și pun în caietul de sarcini că viitorul constructor trebuie să oferteze alte cribluri. E inacceptabil să amâne la nesfârșit această decizie”.

Noua licitație are o valoare de aproape un miliard de lei, iar durata de realizare este de 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, a anunțat săptămâna trecută șeful CNAIR, Cristian Pistol.

„Secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km) a Autostrăzii Transilvania a fost relansată în licitație, iar 15 martie 2023 este data limită pentru depunerea ofertelor!

Contractul finanțat prin fonduri europene prevede 24 de luni (6 de luni pentru etapa de proiectare si 18 luni pentru perioada de execuție a lucrărilor) iar suma alocată este de 937,53 milioane de lei (fără TVA).

Constructorul care va câștiga acest contract trebuie să execute o serie de lucrări printre care:

– 3 viaducte,

– 8 pasaje

– 8 poduri, inclusiv un pod de o complexitate tehnică ridicată, în lungime de 1.650 m peste lac de acumulare

Lucrările la acest lot au fost abandonate după rezilerea contractului Bechtel, în anul 2013.

CNAIR a reușit să mai atribuie o dată contractul în anul 2015 dar constructorul spaniol nu a reușit să se mobilizeze iar contractul a fost reziliat din nou în anul 2016”, a afirmat Cristian Pistol.

Între Cluj-Napoca și Oradea, cel târziu la toamnă, constructorul Nurol din Turcia este așteptat să finalizeze lucrările de pe lotul de 14 km Nușfalău – Suplacu de Barcău (aproximativ 70% execuție), dar CNAIR trebuie să-i asigure și descărcările.

Captură YouTube

Comentarii

  1. Instituția din România cu cei mai incompetenți angajați, cei mai slab pregătiți profesional începând cu conducătorii instituției și pana la paznicul de la ușa precum și cei mai corupți funcționari publici din UE, exceptând pe cei din conducerea UE care practica corupția la cel mai înalt nivel!

  2. Pe lângă incompetența și nepotismul moștenit de la regimul comunist se perpetuează o ticăloșie instituțional corupțiva dobândite de la actori politici infiltrați în institutiile Europene. Corupția și lăcomia fac casa buna la orice nivel instutional național si European fără culoare politica. Numai frica de grave repercusiuni sociale sau economice mai face sa se oprească aceste ticăloșii. De ce Germania și Austria si-au clădit parteneriate economice exclusive doar cu Rusia. Basescu era un mare dusman cand propunea alternative de achiziționare de resurse energetice. Dar cine sa dea indicatii marilor puteri economice ale Europei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *