O serie de atacuri cibernetice agresive, de tip scam, în care sunt utilizate inclusiv videoclipuri realizate cu deepfake, au fost semnalate pe platformele de socializare, imediat după alegerile prezidenţiale, informează Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC), conform Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

“(…) imediat după alegeri am sesizat o revenire destul de agresivă pe platformele de social media a scam-urilor cu investiţii false, acele scam-uri pe care Meta le intitulează inspirat CELEBaits, deoarece se folosesc de clipuri realizate cu deepfake, în care apar de obicei persoane cu notorietate care par că girează aceste “˜oportunităţi de investiţii” ca un program care te poate îmbogăţi peste noapte. De câteva zile, identificăm atât cu preşedintele Nicuşor Dan, cât şi cu fostul preşedinte interimar Ilie Bolojan astfel de iniţiative pe platformele Meta, dar şi pe Youtube (Google) etc.”, subliniază Directoratul.

Potrivit sursei citate, una dintre tentativele de fraudă online este legată de investiţiile false, în care hackerii se folosesc de imaginea unor persoane cu notorietate în România, iar clipurile video sunt răspândite de obicei prin postări sau reclame pe platformele de social media.

Analize Economedia

România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA

“O platformă falsă de investiţii, creată de infractori din mediul online cu scopul de a fura bani de la utilizatorii creduli, foloseşte tehnologia deepfake pentru a genera clipuri cu un mesaj modificat. (…) infractorii se folosesc de nişte videoclipuri existente public cu oameni politici din România (preşedintele, premierul etc.), al căror mesaj iniţial este ulterior alterat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Mai precis, după procesarea acestor clipuri cu ajutorul deepfake, persoanele din video par că promovează un program de investiţii care ar aduce potenţialelor investitori profituri mari.
Prin această metodă, infractorii în mediul online încearcă să atragă în capcană potenţiale victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte inexistente. Toate aceste informaţii şi aceşti bani ajung în posesia atacatorilor. Este vorba despre o campanie de înşelătorie digitală care combină ingineria socială cu tehnologia deepfake, folosind în mod abuziv imaginea unor persoane reale cu popularitate pentru publicul larg din România”, a transmis DNSC, pe paginile oficiale de Facebook, LinkedIn şi Instagram ale instituţiei.

Specialiştii în securitate cibernetică au anunţat şi modul în care un utilizator de Internet poate să recunoască un videoclip realizat cu tehnologia deepfake: mişcarea buzelor nu este sincronizată cu vocea, expresiile faciale sunt rigide sau nenaturale, fundalul pare artificial sau animat, ochi care nu clipesc natural sau priviri “goale”.

În contextul înmulţirii acestor tipuri de atacuri, DNSC a întocmit un ghid dedicat recunoaşterii conţinutului deepfake, document ce poate fi consultat pe site-ul Directoratului.