Complexul Energetic Oltenia, care reunește mine de lignit și termocentrale de mare capacitate și are 11.000 de salariați, se va diviza azi, prin decizie a Adunării Generale a Acționarilor, decizia fiind pe ordinea de zi.
Astfel, se va înființa o entitate cu personalitate juridică și contabilă separată de CE Oltenia, care va integra activitatea de producție de energie electrică pe bază lignit, menținută în regim de rezervă de capacitate. Strategia urmărește Planul de Restructurare CEO, aprobat de Comisia Europeană, anul trecut.
Măsura previne subvenționarea încrucișată și, deci, denaturarea concurenței. În cadrul măsurilor de restructurare sunt incluse și reducerea de personal, precum și asigurarea „excelenţei operaţionale şi un management performant, digitalizare şi renunţarea la activele care nu sunt de bază”. Planul de restructurare a CE Oltenia este construit pe doi piloni principali: construirea de noi capacități bazate pe energie solară și gaze și reducerea capacităților existente pe bază de lignit. Costurile totale de restructurare se ridică la 3,94 de miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 2,7 miliarde de euro sunt fonduri de la stat care includ și un grant de aproximativ 896 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, destinat noilor investiții.
În prezent, CEO este încă, măcar pe hârtie, printre cei mai mari producători de energie din România, cu o capacitate instalată de peste 6.000 MW. În realitate, însă, CEO nu mai produce decât în limita a 1.000 de MW.
CEO (Complexul Energetic Oltenia) este cel mai important subiect din planul de decarbonare al economiei românești, depus la Bruxelles, și de care sunt legate plata tranșelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va trebui, până la urmă, să-și închidă cu totul turbinele generatoare de energie pe bază de cărbune, în câțiva ani. Guvernul a schimbat, în decembrie, legislația decarbonării sectorul energetic, adoptată inițial în vara lui 2022, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferentă lui 2022, în valoare de 2,8 miliarde euro.
Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani nu vor mai putea fi trecute în așa-numita „rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte. Planul de restructurare și decarbonare al Complexului, aprobat de Comisia Europeană, prevede că, până la jumătatea lui 2026, trebuie să devină operaționale noile centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, cu capacitate totală de 1.325 MW, adică producția pe cărbune trebuie stopată. Sectorul cărbunelui este, în teorie, primul din producția de energie, din punct de vedere al capacității instalate, peste hidroenergie. Sunt peste 7.000 de MW instalați și funcționali în termocentrale pe cărbune, dar, în realitate, funcționează constant circa 1.000 de MW, din pricina costurilor, cu precădere cele de mediu, și stării tehnice a instalațiilor.
CEO are în prezent 11.000 de salariați.