O perioadă de stagflaţie în zona euro „nu este deloc probabilă” în opinia sectorului privat, anunţă Banca centrală Europeană (BCE), în momentul în care institutul de la Frankfurt se pregăteşte să-şi crească dobânzile împotriva unei inflaţii puternice, relatează AFP, citat de News.ro.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Actorii pieţei şi consumatorii „se aşteaptă de-acum la o creştere (economică) mai slabă şi la o inflaţie mai mare” în zona euro, din care fac parte 19 state membre UE, însă ”previziunile actuale ale unor experţi (de la diverse grupuri private) sugerează că o stagflaţie nu este deloc probabilă”, se arată într-un articol publicat în buletinul lunar al institutului monetar.

O stagflaţie are loc într-o perioadă prelungită de creştere economică slabă şi de inflaţie mare, care ar dura în cazul actual până la sfârşitul lui 2023.

Analize Economedia

om robot industria automotive
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
Linie asamblare uzina Dacia Mioveni (4)
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA
2265634-800x534
retea electrica - Transelectrica
digitalizare, calculator, cod, programare
statele unite, sua, washington, china, beijing, putere, geopolitica, razboi economic comercial, sanctiuni economice
antreprenoare, femeie, business, tech
tineri joburi IUF- The International University Fair
parc nufarul
economie razboi bani
romania germania
Concedieri scaderi economie

O redeschidere a economiei în 2021, pe fondul unui recul al pandemiei covid-19, a fost oprită de perturbări ale lanţului de aprovicionare, care a lansat creşterea inflaţiei.

Războiul lansat la 24 februarie de către Rusia în Ucraina a exacerbat, apoi, acest fenomen, cu efecte asupra preţului energiei şi făcând să crească totodată ”îngrijorări cu privire la perspectivele activităţii”, se arată în acest articol.

BCE mizează, pentru moment, pe o creştere a preţurilor cu 8,8% în 2022, iar apoi cu 3,5% în 2023, după ce şi-a redus previziunile cu privire la creşterea economcă în această perioadă.

Însă unii comentatori economici – ale căror opinii au fost complate de către BCE – estmează că o stagflaţie ca cea de după şocul petrolier de la începutul anilor ’70 nu este de luat în calcul.

Preşedinta BCE Christine Lagarde a reafirmat luni intenţia institutului de a proceda la două creşteri ale dobânzilor – în iulie şi septembrie -, primele de mai bine de zece ani, cu scopul de a încerca să oprească creşterea preţurilor.

Franceza a denunţat, într-o audiere în Parlamentul European (PE), „agresiunea nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei”, care ”afectează dur” economia zonei euro şi creează o „mare incertitudine”.

Însă „există condiţiile ca economia să continue să crească şi să se redreseze, pe termen mediu”, a dat ea asigurări, cu ajutorul unor politici bugetare „ţintite” ale statelor, fondurilor prevăzute prin planul european de redresare „NextGenerationEU”, programele europene „Fit for 55” (de reducere a gazelor puluante) şi „REPowerEU” (privind energii regenrabile).