Banca Mondială și-a revizuit în jos prognozele și estimează că economia României a crescut cu numai 1,8% în 2023 / Pentru 2024, BM estimează că economia românească va crește cu 3,3%

Banca Mondială și-a revizuit în jos prognozele și estimează că economia României a crescut cu numai 1,8% în 2023, în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de prognoza anterioară, din iunie, de creștere de 2,6%. Pentru anul 2024, Banca Mondială estimează că economia românească va crește cu 3,3%, arată cel mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat marţi de Banca Mondială.

Au fost revizuite în jos şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi 2025, când creşterea reală a PIB-ului ar urma să fie de 3,3%, respectiv 3,8%. Comparativ, în luna iunie a anului trecut, Banca Mondială prognoza pentru România o creştere de 3,9% în 2024 şi de 4,1% în 2025.

La nivel mondial, Banca Mondială a avertizat, marţi, că în 2024 economia mondială va încetini pentru al treilea an consecutiv. Instituţia financiară cu sediul la Washington prognozează că Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 2,4% în acest an, după o creştere de 2,6% în 2023, una de 3% în 2022 şi de 6,2% în 2021, când a avut loc o revenire după terminarea pandemiei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Asta ar face creşterea economică mondială înregistrată în perioada 2020 – 2024 mai slabă decât cea consemnată în anii din preajma crizei financiare globale 2008 – 2009, a crizei financiare asiatice de la finele anilor ’90 şi a încetinirii de la începutul anilor 2000, a declarat adjunctul economistului şef de la banca Mondială, Ayhan Kose.

Dacă excludem contracţia economică provocată de pandemie în 2020, creşterea din acest an ar urma să fie cea mai slabă de după criza financiară din 2009, subliniază Banca Mondială. Raportul publicat marţi prognozează că în 2025 avansul economiei mondiale va accelera până la 2,7%, dar şi în acest caz cifrele au fost revizuite în jos faţă de estimarea de 3% din luna iunie a anului trecut, motivul principal fiind încetinirile înregistrate de economiile avansate.

În acest condiţii, obiectivul Băncii Mondiale de a elimina sărăcia extremă până în 2030 pare a fi imposibil de atins, în condiţiile în care activitatea economică este ţinută pe loc de conflictele geopolitice.

“În absenţa unei modificări majore de direcţie, deceniul 2020 va intra în istorie drept deceniul oportunităţilor irosite”, a avertizat economistul şef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill.

Banca Mondială precizează că o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor anuale de aproximativ 2.400 miliarde de dolari necesare pentru a face tranziţia la energia curată şi adaptarea la schimbările climatice.

Instituţia financiară a studiat efectele unei accelerări a investiţiilor cu cel puţin 4% pe an şi a descoperit că impulsionează creşterea veniturilor per-capita, producţia în sectoarele manufacturier şi serviciilor şi, totodată, îmbunătăţeşte poziţia fiscală a ţărilor. Însă, astfel de accelerări cer reforme comprehensive, inclusiv reforme structurale pentru a majora comerţul şi fluxurile financiare transfrontaliere, precum şi îmbunătăţiri în domeniile politicilor fiscale şi monetare.