Sursa foto: Dreamstime
Deși locuitorii din Zagreb se plâng că totul a devenit mai scump și mulți explică creșterea prețurilor prin trecerea la moneda europeană, Banca Națională a Croației a declarat că intrarea în zona euro nu a afectat semnificativ creșterea prețurilor, scrie ziarul “Politika” din Belgrad, citat de BTA, potrivit Novinite.
La 1 ianuarie anul acesta, Croația, care are o populație de aproximativ patru milioane de locuitori, a devenit al 20-lea membru al zonei euro și al 27-lea stat membru Schengen, fiind pentru prima dată când un stat membru al UE a aderat la ambele zone în aceeași zi.
În aceste zile, Zagrebul este decorat festiv, sclipitor, a început febra cumpărăturilor de Crăciun. Orașul atrage mulți turiști, în special din țările din regiune, mai arată publicația citată.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În urmă cu un an, Croația și-a înlocuit moneda națională, kuna, cu euro, dar prețurile din magazine sunt încă scrise atât în euro, cât și în kuna. Cei care mai au kuna le pot schimba la bănci, iar de la 1 ianuarie vor putea face acest lucru doar la Banca Națională a Croației (CNB).
Viceguvernatorul Băncii Naționale Croate, Sandra Švalek, susține că unele prețuri chiar au scăzut de la introducerea monedei europene.
“Beneficiile introducerii monedei euro sunt permanente, iar costurile sunt unice. Ratele dobânzilor noastre sunt mai mici decât dacă am fi fost în afara zonei euro.
Întregul proces de introducere a monedei euro a decurs fără probleme, întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru, nu mai puțin de 68% dintre cetățeni susțin trecerea la euro. S-a ajuns la un acord cu băncile conform căruia ratele dobânzilor pentru întreprinderi și cetățeni nu pot fi mai mari după introducerea euro.
Datorită susținerii ridicate a cetățenilor, nu a fost nevoie să investim în promovarea euro”, explică Švalek într-o conversație cu jurnaliștii de la “Politika”.
Sondajele realizate în rândul cetățenilor înainte de introducerea euro, explică ea, arată că exista teama că aceasta le va afecta negativ nivelul de trai.
De asemenea, a existat rezistență la introducerea euro, dar aceasta s-a dovedit a fi nefondată. Prețurile sunt în creștere, dar sub influența unor factori care nu au nicio legătură cu introducerea euro, este categorică Sandra Švalek.
Ratele dobânzilor la creditele pentru locuințe sunt deja sub patru procente în Croația. Iar acesta, potrivit Băncii Naționale a Croației, este unul dintre avantajele introducerii euro.
“Viața noastră a devenit mai ușoară cu euro, deoarece nu trebuie să ne facem griji atunci când mergem în străinătate dacă am schimbat moneda sau cât costă tranzacțiile. Introducerea euro și intrarea în spațiul Schengen a avut, de asemenea, un efect pozitiv asupra economiei croate”, a explicat viceguvernatorul.
Salariul mediu în Croația este de 1.000 de euro, iar salariul minim în țară este de 560 de euro. Potrivit lui Hrvoje Butkovic, de la Institutul pentru Dezvoltare și Relații Internaționale, Croația a devenit atractivă pentru muncitorii străini, dar, în același timp, un număr mare de croați au părăsit țara pentru că au avut posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă în una dintre țările din Europa de Vest.
“Din 2011, am pierdut zece procente din populație, în parte din cauza migrației în străinătate, în parte din cauza creșterii naturale slabe. Astăzi, lucrătorii străini reprezintă zece la sută din forța de muncă din Croația. Dintre aceștia, cei mai mulți sunt cei din Bosnia și Herțegovina, urmați de cei din Serbia. Există, de asemenea, multe persoane care au ajuns în Croația din Macedonia de Nord, Nepal, Filipine și India.
Majoritatea acestor lucrători sunt necalificați și, prin urmare, lucrează în principal în construcții. Aceștia primesc permise de muncă pentru un an, dar această perioadă este planificată să fie extinsă la trei ani. Rata șomajului în Croația este de șase procente”, explică Butkovic.
Iar faptul că țara a devenit atractivă pentru persoanele din țările asiatice este vizibil la aproape fiecare pas.
Butkovic a remarcat, de asemenea, că mulți cetățeni nu au fost în favoarea introducerii monedei euro și a renunțării la kuna, pe care o consideră un simbol al suveranității lor. El acuză autoritățile că nu au organizat un referendum și nu i-au întrebat pe cetățeni ce părere au despre trecerea la euro și subliniază că peste 40% dintre croați au fost împotriva schimbării.
Solicitată să comenteze astfel de opinii, Banca Națională a Croației a subliniat că trecerea la euro este în primul rând o decizie politică și că un referendum este un lucru foarte costisitor, iar sondajele arată că cetățenii susțin euro, notează Politika.
Butkovic a mai precizat că intrarea în Schengen este importantă pentru Croația, deoarece 20% din PIB-ul țării provine din veniturile din turism.