Banca Națională a Elveției a raportat pierderi anuale de 3,6 miliarde de dolari, pe fondul majorării dobânzilor

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi anuale de 3,2 miliarde de franci elveţieni (3,62 miliarde de dolari) pentru 2023, pe fondul majorării dobânzilor, ceea ce înseamnă că nu va putea plăti dividende pentru al doilea an consecutiv, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Totuşi, este o îmbunătăţire faţă de pierderile record de 132,5 miliarde de franci elveţieni înregistrate în 2022. Este doar a treia oară în ultimii 32 de ani când SNB nu plăteşte dividende.

Şi alte bănci centrale importante au raportat pierderi deoarece dobânzile mai ridicate impuse pentru a contracara inflaţia le-au forţat să plătească miliarde băncilor comerciale. Luna trecută, Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) a raportat pierderi de 21,6 miliarde de euro pentru 2023, în timp ce Banca Centrală şi Ţările de Jos a înregistrat pierderi de 3,5 miliarde de euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Pentru SNB, câştigurile de pe urma deţinerilor de aur şi dobânda obţinută la împrumuturile de urgenţă acordate în timpul salvării Credit Suisse nu au fost suficiente pentru a compensa costul înăspririi politicii monetare. Inflaţia în Elveţia este mult mai scăzută decât în ţările vecine. În februarie, rata inflaţiei a ajuns la 1,2%, cel mai lent ritm de creştere din ultimii doi ani şi jumătate.

Este puţin probabil ca pierderile să afecteze politica monetară, în condiţiile în care preşedintele Thomas Jordan, care a informat vineri că va demisiona la finalul lunii septembrie, ar urma să anunţe în 21 martie decizia SNB privind dobânzile.

“Nu cred că neplata dividendelor va duce la presiuni politice asupra SNB deoarece este atât de evident succesul politicii monetare. Rata inflaţiei a revenit la ţinta SNB mai rapid decât la orice altă bancă centrală importantă”, a apreciat Karsten Junius, economist la J.Safra Sarasin.

În 2023, SNB a înregistrat un profit de patru miliarde de franci elveţieni de pe urma poziţiilor sale în valută şi un câştig de 1,7 miliarde de franci elveţieni de pe urma deţinerilor sale de aur (1.040 tone). De asemenea, instituţia a realizat un profit de 1,4 miliarde de franci elveţieni de pe urma împrumuturilor de urgenţă de 168 miliarde de franci elveţieni acordate în timpul salvării Credit Suisse.

Anul trecut, francul elveţian a atins cel mai ridicat nivel în raport cu moneda euro din ultimii opt ani, ceea ce a redus valoarea acţiunilor şi participaţiilor deţinute de SNB în alte valute, atunci când acestea au fost convertite înapoi în franci.

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.