Sursa foto: Pexels/Photomix Company
Prețurile locuințelor din România au crescut cu 7,5% în ultimul an, însă rămân cele mai mici din regiune și sub media UE. Însă Banca Națională a României (BNR) vede în continuare o creștere a prețurilor la imobiliare, dar și o serie de riscuri care ar putea duce la scăderea cererii din partea populației, arată cel mai recent raport asupra stabilității financiare, publicat miercuri.
Cele mai importante remarci:
Activitatea pieței imobiliare rezidențiale s-a dinamizat în anul 2021, evoluție reflectată de majorarea numărului de tranzacții (+37 la sută în perioada aprilie 2021-martie 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor ANCPI). Prețurile proprietăților rezidențiale au crescut în România în cursul anului 2021 cu 7,5 la sută în termeni anuali, menținându-se însă la cel mai redus nivel din regiune, dar și sub media Uniunii Europene (10 la sută).
Accelerarea activității din piața rezidențială a fost determinată atât de factori de cerere, cât și de cei de ofertă. În ceea ce privește cererea, creșterea fenomenului de telemuncă, nivelul redus al dobânzilor la credite, evoluția robustă a veniturilor populației, dar și așteptările privind creșterea în perioada următoare a prețurilor rezidențiale au susținut deciziile populației de cumpărare a unei locuințe în cursul anului 2021.
Creșterea pragului de aplicare a cotei reduse de TVA pentru achizițiile de imobile de la 450.000 de lei la 700.000 de lei va susține, de asemenea, creșterea prețurilor în următoarea perioadă.
Evoluțiile din perioada următoare depind de o serie de factori, precum înăsprirea generalizată a condițiilor de finanțare și creșterea incertitudinilor în noul context geopolitic, de natură să diminueze cererea potențială din partea populației și ar putea să limiteze creșterea prețurilor.
Oferta de bunuri rezidențiale a urmat, de asemenea, un trend ascendent. Astfel, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 30 la sută în perioada aprilie 2021-martie 2022 față de aceeași perioadă a anului precedent. În consecință, numărul de locuințe terminate s-a majorat cu 9 la sută față de anul anterior, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 20 de ani. Totuși, proporția locuințelor din mediul urban terminate după anul 2011 este redusă comparativ la fondul de locuințe (numai 6 la sută), aproximativ 90 la sută dintre locuințele din mediul urban având o vechime mai mare de 30 ani. În plus, peste 45 la sută dintre locuințe sunt supraaglomerate, iar 14 la sută din populație locuiește în condiții improprii. Migrația către principalele centre urbane pentru studii sau posibilități de angajare, alături de lipsa ofertei de locuințe adecvate pentru a absorbi această migrație internă, dar și calitatea scăzută a infrastructurii rutiere, duc la creșterea prețurilor locuințelor în zonele centrale, presiuni care se resimt și asupra proprietăților din zonele periferice.
Autorizațiile de construcții au cunoscut, de asemenea, un avans important, de +10 la sută în aceeași perioadă, în termeni de suprafață utilă, situându-se la cel mai ridicat nivel din perioada post-2008 (12 milioane metri pătrați), însă cu 22 la sută sub maximul atins în anul 2008.
De asemenea, creșterea cheltuielilor cu materiile prime, precum și problemele cu lanțurile de aprovizionare au condus la o accelerare importantă a costurilor cu construcțiile rezidențiale (+17 la sută), cea mai ridicată rată de creștere din ultimii 13 ani. Aceste evoluții sunt de natură să pună presiune în continuare asupra creșterii prețurilor imobiliare.