Sursa foto: pixabay.com
Seceta gravă şi valurile de căldură din Spania ar putea avea un impact persistent asupra solvabilităţii băncilor din această ţară, prin încetinirea economiei şi pierderile din credite mai mari, a declarat vineri guvernatorul Băncii Spaniei, Pablo Hernandez de Cos, citat de Reuters, transmite News.ro.
Spania a înregistrat cel mai cald ianuarie de la începutul înregistrării unor astfel de date, în 1961, iar anul trecut a fost al doilea cel mai cald consemnat de ţară, în timp ce un studiu recent a arătat că anumite părţi ale peninsulei Iberice suferă de cea mai uscată perioadă din ultimii 1.200 de ani.
Oamenii de ştiinţă au asociat temperaturile arzătoare şi condiţiile uscate şi cu vânt din multe părţi ale lumii, inclusiv din sudul Europei, cu schimbările climatice.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
De Cos a spus că materializarea acestor riscuri ar duce la o reducere cu 0,2 puncte procentuale a raportului de capital de bază Tier 1 al băncilor spaniole şi va persista pe un orizont de trei ani.
”Consumul de capital bancar în acest scenariu advers se explică în principal prin pierderi mai mari din depreciere şi prin generarea de profit net mai mic, în concordanţă cu activitatea economică mai scăzută”, a spus De Cos la un eveniment din Insulele Baleare.
De Cos a spus că băncile ar reacţiona probabil prin reducerea portofoliilor de credite, ceea ce ar atenua efectul asupra solvabilităţii, dar ar exacerba impactul economic.
”În orice caz, dacă secetele şi valurile de căldură ar deveni recurente, impactul lor negativ asupra solvabilităţii şi profitabilităţii sectorului bancar ar fi mai mare decât efectele pe termen scurt identificate în această analiză”, a spus el.
Constatările au făcut parte din rezultatele diferitelor lucrări de la Banca Spaniei.
De Cos, care este şi membru al consiliului de conducere al Băncii Centrale Europene, a spus că valurile de căldură şi seceta pot apărea simultan în mai multe ţări, prezentând riscuri suplimentare.
Luna trecută, BCE a sugerat că şi-ar putea face politica monetară mai ecologică, ca parte a unor noi eforturi de a lua în considerare schimbările climatice în activitatea sa.