BCE recomandă cash pentru urgențe: Gospodăriile din UE ar trebui să păstreze acasă până la 100 de euro de persoană

Gospodăriile din UE ar trebui să păstreze acasă numerar pentru situaţiile de urgenţă, sugerează un studiu publicat de Banca Centrală Europeană, care argumentează că bancnotele rămân o protecţie majoră când se prăbuşesc sistemele digitale de plăţi, informează publicaţia Financial Times, citată de Agerpres.

Studiul BCE vine în contextul în care Ţările de Jos, Austria şi Finlanda ţi-au sfătuit cetăţenii să deţină acasă între 70 şi 100 euro de persoană.

Şi Comisia Europeană a cerut anul acesta cetăţenilor să depozitele acasă suficient numerar, apă, mâncare şi medicamente, pentru a supravieţui 72 ore în cazul perturbării serviciilor. Războiul din Ucraina, pandemia şi dezastrele naturale, cum ar fi incendiile şi inundaţiile, au scos în evidenţă vulnerabilităţile Europei şi au dus la majorarea cheltuielilor cu securitatea şi apărarea.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

“Numerarul este o componentă critică a pregătirii naţionale pentru situaţii de criză. Lichidităţile nu ajută doar la satisfacerea nevoilor individuale, ci contribuie la o rezilienţă sistemică mai amplă”, consideră BCE.

Deşi studiul nu stipulează nivelul minim de lichidităţi pe care ar trebui să-l deţină gospodăriile, el vine în contextul unei dezbateri mai ample din Europa privind viitorul numerarului.

În timp ce plăţile digitale domină tranzacţiile de retail şi băncile îşi reduc costurile prin închiderea filialelor şi extinderea reţelei de ATM-uri, autorităţile sunt sub presiune pentru a se asigura că gospodăriile din UE îşi menţin accesul la bancnote şi monezi.

Studiul BCE scoate în evidenţă un paradox. Deşi numerarul este din ce în ce mai absent din plăţile zilnice, cererea pentru el creşte când scade încrederea în sistemul financiar sau când se prăbuşesc sistemele digitale de plăţi. Acest tipar a fost evident în timpul pandemiei sau al altor evenimente, cum ar fi pana de curent care a paralizat anul acesta Spania şi Portugalia.

În cazul pandemiei, deţinerile de numerar au crescut cu 140 miliarde de euro în doi ani, comparativ cu o creştere anuală înaintea crizei de 55 miliarde de euro. Creşterea a venit chiar dacă consumatorii au apelat din ce în ce mai mult la plăţi contactless cu cardurile şi la cumpărături online, pe fondul temerilor legate de sănătate şi a restricţiilor de deplasare, se arată în studiu.

Pentru BCE, bancnotele sunt văzute ca “o anvelopă de rezervă”: nu sunt necesare în fiecare zi, dar sunt esenţiale când se prăbuşesc alte sisteme.

Unele ţări se adaptează deja. Finlanda lucrează la un sistem de ATM-uri “rezistent la perturbări”, care furnizează numerar chiar şi când au căzut sistemele de bază ale băncilor.

În Austria, unde băncile comerciale şi-au redus reţeaua de ATM-uri în zonele rurale, există planuri ca Banca Centrală să instaleze propriile echipamente în municipalităţile care nu mai dispun de sisteme de plăţi fiabile.