Germania a cerut joi Comisiei Europene să reglementeze mai mult Twitter, în urma unor „schimbări abrupte” în regulamentul platformei de mesagerie de la preluarea acesteia de către Elon Musk, scrie boursorama.com.
Noua „reglementare a platformei Twitter, schimbările sale bruște și aplicarea sa arbitrară” reprezintă un motiv de „mare îngrijorare”, a scris Sven Giegold (Verzi), secretar de stat în Ministerul german al Economiei, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene.
În ultimele zile, compania recent achiziționată de miliardarul american Elon Musk a introdus o nouă regulă care interzice promovarea site-urilor sociale concurente.
Acest lucru înseamnă că Twitter vrea să șteargă conturile utilizatorilor atunci când aceștia se leagă de pagini de Facebook, Instagram sau Mastodon, printre altele.
În scrisoarea sa adresată comisarului european pentru concurență Margrethe Vestager și comisarului pentru piața internă Thierry Breton, publicată pe Twitter, Giegold, care se ocupă de problemele de concurență, solicită executivului de la Bruxelles să efectueze o analiză juridică „cât mai curând posibil” în vederea desemnării Twitter ca „gatekeeper” în conformitate cu noua Directivă privind piețele digitale (DMD).
„Gatekeepers” sunt companii precum Google sau Facebook care au o poziție deosebit de puternică pe piață, ceea ce le supune unor cerințe speciale, cum ar fi restricții privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor.
Această clasificare europeană se bazează pe criterii obiective (capitalizarea bursieră, cifra de afaceri în Europa a societății în cauză etc.) și nu pe o evaluare politică.
Giegold recunoaște că Twitter nu îndeplinește încă criteriile stricte ale directivei, dar platforma „are o mare influență asupra formării opiniei publice în lume și în Europa”, ceea ce justifică o monitorizare mai atentă, susține el.
În scrisoarea sa, fostul europarlamentar critică, printre alte decizii „arbitrare” luate de grupul lui Elon Musk, și recenta suspendare a conturilor jurnaliștilor care acoperă rețeaua de socializare. Aceste decizii „nu numai că amenință libertatea antreprenorială, dar reprezintă, de asemenea, un risc pentru democrație (…) și libertatea presei”.