Foto: Dreamstime
Europa de Est va renunţa probabil la măsurile de atenuare a politicii monetare, adoptate de marile economii, ca anticipare a potenţialelor turbulenţe după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres. România este prinsă într-o criză politică care va complica eforturile de a ţine sub control cel mai ridicat deficit bugetar din UE, notează analiza cu privire la țara noastră.
O combinaţie între inflaţia persistentă, deprecierea monedelor şi adâncirea deficitelor bugetare îi îngrijorează pe guvernatorii băncilor centrale din regiune, astfel încât perspectivele pentru redresarea deja fragilă sunt şi mai incerte.
Ungaria şi Cehia, două dintre cele patru mari state ex-comuniste, vor menţine probabil dobânzile săptămâna aceasta. România se confruntă cu haosul de după sezonul de alegeri, după două reduceri ale dobânzii în acest an. În Polonia, guvernatorul Băncii Centrale este acuzat de jocuri politice, după ce a amânat reducerea dobânzilor până în 2026.
Spre meritul lor, guvernatorii băncilor centrale din estul UE au acţionat din timp pentru a atenua efectele slăbiciunii principalului partener de exporturi al regiunii, Germania. Oficialii din Budapesta şi Praga au redus semnificativ dobânzile anul acesta, dar viitorul este mult mai complicat.
Divergenţele sunt în creştere, oficialii Băncii Centrale Europene indicând că va continua relaxarea politicii monetare. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a patra oară în acest an şi în linie cu estimările, în contextul în care economia zonei euro încetineşte, iar turbulenţele politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări. Începând cu data de 18 decembrie, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusă la 3%, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor fi diminuate la 3,15% şi, respectiv, 3,40%, a decis Consiliul guvernatorilor BCE.
Şi Banca Naţională Elveţiei (SNB) a decis o scădere a dobânzii de referinţă cu 50 de puncte de bază, cea mai mare reducere a costului creditului din ultimii 10 ani, în încercarea de a o lua înaintea altor mari bănci centrale care vor să reducă şi ele dobânzile şi de a ţine sub control aprecierea francului. Săptămâna trecută, SNB a redus dobânda de politică monetară, de la 1% până la 0,5%, cel mai redus nivel de după luna noiembrie 2022.
Lăsând deoparte temerile privind presiunile inflaţioniste, guvernatorii băncilor centrale din ţările occidentale caută să pregătească economiile în cazul unor perturbări comerciale sau geopolitice pe care le-ar putea aduce al doilea mandat al lui Trump. De asemenea, Rezerva Federală a SUA (Fed) ar urma să reducă din nou dobânzile săptămâna aceasta.
În flancul estic al UE situaţia este diferită, monedele naţionale fiind în mod special expuse la volatilitatea de pe piaţă, în timp ce inflaţia rămâne ridicată.
Joi, Ungaria ar urma să menţină dobânda de politică monetară, care este printre cele mai ridicate din Europa. În timp ce economia a intrat în recesiune în trimestrul trei, deprecierea forintului este principalul obstacol pentru mai multe reduceri.
“În condiţii normale, datele privind inflaţia şi percepţia de risc ar lăsa loc pentru relaxarea politicii monetare. Dar instabilitatea de pe pieţele financiare va determina decizia Băncii Centrale”, au apreciat economiştii ING Bank NV.
În Cehia, oficialii se pregătesc de oprirea campaniei de reducere a dobânzilor, economia înregistrând o creştere anemică, iar avansul salariilor este rapid.
Totuşi, Martin Gurtler, analist la Komercni Banka AS în Praga, spune că se aşteaptă la revenirea relaxării politicii monetare, “ţinând cont de performanţa economică redusă şi aşteptările privind reducerea inflaţiei”. El estimează o reducere a dobânzii de la 4% la 3% în iunie.
Nu există un astfel de noroc în Polonia şi România, unde economiile sunt în declin, pe fondul scăderii cheltuielilor de consum, care anterior au fost motorul creşterii.
Luna aceasta, guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Adam Glapinski, a amânat neaşteptat perspectivele privind reducerea dobânzilor până în 2026, citând incertitudinile privind inflaţia.
Între timp, România este prinsă într-o criză politică care va complica probabil eforturile de a ţine sub control cel mai ridicat deficit bugetar din UE, condiţia cheie pentru ca banca centrală să reia reducerea dobânzilor.
