Sursa foto: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia
Oficialii europeni care urmăresc intensificarea activității militare a lui Vladimir Putin se confruntă cu o amenințare care ar fi fost greu de crezut acum câțiva ani: războiul cu Rusia, scrie Bloomberg.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Rusia produce proiectile de artilerie, drone și rachete într-un ritm care va depăși în curând nevoile trupelor sale din Ucraina. Atacul SUA și Israelului asupra Iranului, aliat al Kremlinului, a dat o altă lovitură stabilității globale, chiar dacă Trump a anunțat un armistițiu provizoriu. Iar Putin pare încurajat.
În timp ce liderii aliați se reunesc pentru un summit la Haga, se așteaptă ca Trump să reafirme angajamentul SUA față de clauza de apărare reciprocă a NATO, cel puțin potrivit unui proiect de declarație al aliaților NATO înaintea reuniunii. Oficialii administrației Trump au afirmat, de asemenea, în repetate rânduri că vor apăra fiecare centimetru din teritoriul său.
Dar, indiferent de ceea ce spune Trump, liderii europeni nu sunt convinși că pot conta pe angajamentele sale – la summitul Grupului celor Șapte din Canada din această lună, el a întrebat de ce Rusia nu participă.
Un război pe teritoriul NATO rămâne puțin probabil – nu în ultimul rând pentru că Rusia nu are, deocamdată, capacitatea și probabil nu ar dori un război pe două fronturi. Dar unii generali și înalți oficiali ruși au declarat public că ambițiile lor imperiale nu se opresc la Ucraina, iar Putin însuși a revendicat săptămâna trecută cel puțin întreaga Ucraină.
„Consider că rușii și ucrainenii sunt un singur popor și, în acest sens, toată Ucraina este a noastră”, a declarat Putin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. „Avem o zicală, sau o parabolă: orice loc pe care calcă soldatul rus este al nostru.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat că Rusia ar putea fi în măsură să ia în considerare un astfel de atac asupra alianței în termen de cinci ani, repetând evaluările cancelarului german Friedrich Merz și ale mai multor agenții de informații europene. Avertismentele vin în contextul în care NATO – sub presiunea lui Trump – îndeamnă membrii să crească cheltuielile pentru apărare la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii.
Danemarca a declarat că Rusia ar putea intra într-un război local cu o țară vecină în termen de șase luni și ar putea reprezenta o amenințare credibilă pentru una sau mai multe țări NATO în termen de doi ani.
Într-un astfel de scenariu, Estonia, Letonia și Lituania, situate pe flancul nord-estic al NATO, ar fi cele mai probabile puncte fierbinți. Cele trei națiuni baltice reprezintă o mică parte a economiei europene, dar din punct de vedere strategic, ele sunt esențiale.
Fiind singurele membre NATO care au fost cândva administrate direct de Uniunea Sovietică și găzduind populații minoritare rusești substanțiale, acestea ocupă un loc special în imaginația istorică distorsionată a lui Putin. De asemenea, ele au frontiere lungi cu Rusia și satelitul acesteia, Belarus. Orice atac ar deveni rapid un test al disponibilității SUA de a apăra aliații NATO împotriva Rusiei, piatra de temelie pe care a fost construită alianța occidentală.
Un război, chiar și în faza inițială, ar provoca moartea a multor oameni și ar declanșa probabil un val de refugiați. De asemenea, ar avea un impact economic puternic.
Bloomberg Economics estimează că costul direct al distrugerilor din zona de război, creșterea prețurilor la energie ca urmare a întreruperii aprovizionării din Rusia și vânzarea masivă pe piețele financiare ar putea reduce producția globală cu 1,3% sau 1,5 trilioane de dolari în primul an, aproape la fel de mult ca impactul unei invazii pe scară largă a Ucrainei. Pierderile ar fi mult mai mari dacă conflictul s-ar extinde și în alte țări europene.
Testarea limitelor
Acest articol se bazează pe modelarea realizată de Bloomberg Economics, precum și pe interviuri cu înalți funcționari guvernamentali care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a-și împărtăși sincer opiniile și evaluările private.
Având în vedere amenințarea continuă din partea Rusiei, toate cele trei state baltice sunt deja în proces de retragere dintr-un acord internațional împotriva minelor terestre, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru a-și consolida apărarea. Membrii NATO intenționează să intensifice apărarea aeriană de-a lungul flancului estic.
Desigur, în timp ce guvernele europene încearcă să-și convingă alegătorii să accepte creșteri masive ale cheltuielilor pentru apărare, temerile legate de agresiunea Rusiei nu pot decât să le susțină cauza. Dar Rusia, la rândul său, și-a modernizat baza de arme nucleare din Kaliningrad, exclava dintre Polonia și Lituania, și a adăugat baze și infrastructură militară de-a lungul frontierei sale nord-vestice cu NATO.
Cum s-ar putea desfășura o invazie
O invazie ar putea începe cu un incident înscenat sau cu un atac hibrid de vreun fel. Linia feroviară Moscova-Kaliningrad, care traversează Vilnius fără oprire, este un punct vulnerabil — poliția lituaniană a căutat luna aceasta un bărbat rus care a sărit dintr-un tren în mișcare în timp ce acesta traversa teritoriul lor.
Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a sugerat că, ca prim pas, Rusia ar putea inventa un pretext pentru ca trenul Moscova-Kaliningrad să oprească în Lituania.
Moscova ar putea apoi să trimită trupe sub pretextul protejării cetățenilor ruși blocați, invadând efectiv Lituania. Ar putea, de asemenea, să lanseze atacuri asupra Estoniei și Letoniei, să-și desfășoare marina pentru a prelua controlul asupra Mării Baltice și a insulelor cheie din aceasta și să întrerupă legătura terestră a statelor baltice cu Polonia la coridorul Suwalki.
Țările baltice ar invoca articolul 5 și ar lansa un contraatac asupra Rusiei și, probabil, asupra aliatului său, Belarus. Chiar dacă NATO nu ar reuși să răspundă, cel puțin țările apropiate de zona de conflict ar ataca probabil forțele ruse invadatoare și ar trimite ajutor statelor baltice, văzând o amenințare existențială la adresa securității europene și riscul de a deveni următoarea țintă a Rusiei.
Rusia ar răspunde probabil la aceste atacuri cu lovituri asupra bazelor militare europene și a infrastructurii critice, inclusiv asupra țintelor din marile orașe europene.
Numărul victimelor ar fi semnificativ. Porturile cheie ar fi închise, iar comerțul în Marea Baltică ar fi întrerupt. Piețele ar intra în colaps. Ambele părți s-ar angaja probabil în operațiuni hibride, inclusiv împotriva cablurilor submarine și a infrastructurii energetice.
Impactul estimat asupra PIB-ului
Cu cortina de fum rusă care semănă confuzie, Trump ar putea ezita să acționeze. În loc de răspunsul fără echivoc dorit de aliați, nu este de neimaginat ca Trump să posteze pe Truth Social un mesaj în care să cheme la PACE, NU LA RĂZBOI sau să îndemne Europa SĂ DISCUTE CU VLADIMIR.
Casa Albă nu a răspuns la solicitarea de comentarii pentru acest articol.
Președintele are obiceiul acesta. La începutul acestei luni, el le-a spus liderilor G-7 că Putin este un prieten care, cel mai probabil, va ajunge la o înțelegere cu Kievul — și a respins cererile aliaților de a sancționa Moscova.
Amenințările Kremlinului cu o ripostă nucleară ar putea paraliza și mai mult SUA și unele țări din Europa de Vest, dar alți oficiali europeni insistă că acest lucru ar fi ignorat în țările din Est și din zona Baltică, deoarece oamenii de acolo s-au obișnuit cu amenințările lui Putin. Cu toate acestea, temerile legate de o escaladare nucleară ar limita probabil atacurile directe asupra Rusiei din partea puterilor nucleare europene.
Costul pentru economia globală
Pentru a evalua costul primului an de război, Bloomberg Economics a utilizat o serie de modele pentru a estima impactul pierderilor de producție în zona de conflict, efectele colaterale asupra lanțurilor de aprovizionare europene, reducerea exporturilor rusești de petrol și gaze, creșterea spread-urilor de credit pe piețele europene, creșterea cheltuielilor europene pentru apărare și creșterea incertitudinii la nivel global.
Numai statele baltice ar suferi o lovitură de 43% asupra economiilor lor în primul an de conflict — egalând scăderea producției din zonele ocupate de Rusia din Ucraina. Alte țări europene care intră în conflict — inclusiv Finlanda, Suedia, Polonia și Germania — suferă o lovitură mai mică, dar totuși semnificativă, pe măsură ce rachetele zboară. Pentru Uniunea Europeană în ansamblu, cheltuielile mai mari pentru apărare atenuează oarecum impactul creșterii costurilor energiei, al turbulențelor de pe piață și al distrugerii infrastructurii, dar PIB-ul ar fi totuși redus cu 1,2%, iar datoria ar urma o traiectorie ascendentă mai abruptă.
Economia Rusiei ar suferi o pierdere de 1%, un impact relativ minor, întrucât sancțiunile existente au izolat-o de presiunile externe, iar cheltuielile mai mari pentru apărare creează o iluzie de sănătate economică. Marea Britanie — mai departe de linia frontului, dar cu cheltuieli mai mari pentru apărare — înregistrează o scădere de doar 0,2% a PIB-ului. Tulburările de pe piață reduc PIB-ul SUA cu aproximativ 0,7%, în timp ce condițiile financiare mai stricte și prețurile mai mari la energie reduc PIB-ul Chinei cu aproximativ 0,8%.
Impactul crizelor recente și al scenariului asupra PIB-ului global
Fără o reacție imediată din partea SUA, războiul ar putea escalada, deoarece Rusia răspunde la atacurile cu rachete cu atacuri asupra orașelor europene și investește mai multe resurse în luptă, crescând șansele ca războiul să se extindă dincolo de țările baltice.
Evaluările serviciilor de informații europene nu indică faptul că Putin ar avea deja planuri de a-și extinde războiul pe teritoriul NATO. Dar Rusia își reconstituie forțele și își mărește stocurile de arme mult mai repede decât Occidentul.
Rutte a avertizat luna aceasta că Rusia produce muniție de patru ori mai repede decât toate alianțele militare la un loc.
Alte scenarii posibile
În timp ce planificatorii militari ai NATO sunt preocupați în special de acest scenariu extrem, la celălalt capăt al spectrului este posibil ca Rusia și Ucraina să ajungă la un acord de pace durabil. Acest lucru ar necesita probabil ca SUA și Europa să-și depășească diferențele, să contribuie la negocierea unui acord durabil și să ofere garanții de securitate pentru menținerea acordului. Ar putea implica și China, principalul susținător al Rusiei, care și-ar folosi influența pentru a aduce Moscova la masa negocierilor și a o descuraja de la noi atacuri.
O astfel de înțelegere ar deschide calea pentru aderarea Ucrainei la UE și pentru normalizarea relațiilor dintre SUA și Moscova. Administrația Trump a propus restabilirea relațiilor comerciale și de investiții cu Rusia în cazul unui acord, precum și încheierea de noi acorduri energetice și ridicarea tuturor sancțiunilor. Revenirea la nivelurile de activitate transfrontalieră dinainte de 2021 ar crește PIB-ul Europei și al Rusiei cu 0,5%, în timp ce PIB-ul global ar crește cu 0,3%, potrivit Bloomberg Economics.
Europa va fi însă reticentă să reia relațiile normale cu Moscova după eforturile dureroase de a se deconecta, în special de la aprovizionarea cu energie din Rusia.
În orice caz, Beijingul acordă prioritate parteneriatului său „fără limite” cu Rusia, în loc să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului, și vede conflictul ca o modalitate de a distrage atenția SUA și Europei. Putin însuși nu a dat niciun semn că ar fi pregătit să negocieze serios, în ciuda discursurilor lui Trump privind asigurarea unui armistițiu.
Cel mai probabil scenariu în acest stadiu este că războiul va continua. Cu toate acestea, mulți oficiali occidentali consideră că niciuna dintre părți nu are resursele necesare pentru a realiza o breșă decisivă și a câștiga războiul, astfel încât conflictul va trebui să se încheie în cele din urmă cu o soluție negociată.
Europa se pregătește
Având în vedere acest lucru, țările europene depun eforturi pentru a plasa Ucraina într-o poziție cât mai puternică, oferindu-i ajutor militar și sprijin pentru a-și dezvolta propria industrie de apărare, în timp ce continuă să impună și să aplice sancțiuni împotriva Rusiei, cu scopul de a-i reduce veniturile și capacitatea de a continua lupta.
Există și alte scenarii puțin probabile pe care Bloomberg Economics le-a modelat – cum ar fi avansarea decisivă a Rusiei și capturarea unei mari părți din sudul Ucrainei înainte de a invada Moldova – și potențiale evenimente neprevăzute. Sistemul bancar al Rusiei, de exemplu, este deja supus presiunii ratelor ridicate ale dobânzilor și presiunii finanțării războiului și ar putea suferi o criză sistemică sau puterea lui Putin ar putea slăbi.
Cu toate acestea, în Europa a început o schimbare. Membrii NATO sunt hotărâți să își angajeze să crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB, cu un supliment de 1,5% pentru cheltuieli legate de apărare, cum ar fi securitatea cibernetică, infrastructura și pregătirea civilă. Mai multe țări NATO din prima linie, inclusiv cele din zona Baltică și Polonia, sunt deja cu mult înaintea celorlalte, iar cheltuielile lor pentru apărare depășesc deja obiectivul de 3,5%.
Aliații europeni ai Ucrainei creează forțe militare convenționale formidabile, care vor continua să aibă o relație antagonică cu Rusia în viitorul previzibil.
„Toate acestea creează un mediu inconfortabil”, a spus Landsbergis, fostul ministru lituanian. „Aceste situații pot degenera rapid într-un conflict grav pe care l-am putea trece cu vederea sau pentru care pur și simplu nu suntem pregătiți.”
