Guvernul ungar, afectat de dificultăţi financiare, se bazează pe companiile de stat pentru a obţine bani de pe pieţele internaţionale, în condiţiile în care adâncirea deficitului, cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană şi suspendarea finanţării UE reduc posibilităţile de finanţare, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Anul acesta, companiile de stat şi-au majorat împrumuturile în valută la un nivel record – 3,1 miliarde de dolari – pentru a ajuta la finanţarea programelor guvernamentale, de la subvenţionarea preţului energiei la împrumuturi cu dobânzi scăzute pentru firme. Cel mai recent, compania de utilităţi MVM Zrt a vândut joi obligaţiuni verzi în valoare de 750 milioane de dolari.
Premierul Viktor Orban se confruntă cu sporirea criticilor privind gestionarea fiscală de către Guvern, inclusiv neîndeplinirea obiectivelor şi cheltuielile ad hoc, într-un moment în care investitorii se concentrează pe analiza bugetului, după ani de majorări de cheltuieli, în timpul pandemiei.
Recesiunea, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE şi dobânzile ridicate, alături de suspendarea finanţării UE au exacerbat temerile privind Ungaria şi au provocat majorarea emiterii de obligaţiuni în valută.
Strategia de a externaliza o parte din împrumuturile în valută către companiile de stat permite Ungariei, cel puţin deocamdată, să-şi sporească finanţele fără a-şi submina ţintele fiscale. Dar strategia vine cu un preţ, investitorii cerând randamente mai ridicate pentru a cumpăra obligaţiuni ale companiilor în loc de obligaţiuni suverane.
Mai devreme sau mai târziu, ţara va trebui să-şi consolideze datoria sectorului său public, susţine economistul Unicredit SpA, Dan Bucşa.
Obligaţiunile în dolari ale MVM cu scadenţa în 2028 au avut un randament de 7,73% vineri, cu 208 puncte de bază mai mult decât cele guvernamentale comparabile. Compania a fost afectată de programul de subvenţionare a preţului energiei, obţinând de la stat o recapitalizare de 516 miliarde de forinţi (1,5 miliarde de dolari) anul trecut, pentru a finanţa pierderile provocate de plafonarea facturilor la electricitate şi gaze.
Şi banca ungară de dezvoltare MFB Zrt a vândut în mai bonduri de 1,15 miliarde de dolari, pentru a obţine fondurile necesare planului Executivului de a acorda firmelor împrumuturi subvenţionate.
Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) a cerut Ungariei să consolideze datoria Băncii de export-import, care a vândut bonduri internaţionale de 1,25 miliarde de dolari în aprilie. Banca a ajutat la finanţarea tranzacţiei prin care grupul britanic Vodafone şi-a vândut subsidiara din Ungaria către compania locală de IT 4iG şi statul ungar, pentru 1,7 miliarde de euro. Vânzarea face parte din planurile lui Viktor Orban de a crea un campion naţional în sectorul telecomunicaţiilor.
Ungaria preferă ca firmele de stat să acceseze pieţele internaţionale, în loc să le capitalizeze de la buget, deoarece capitalizarea de la buget ar majora nivelul datoriei statului, calculat conform normelor UE, le-a spus joi ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy.
UE face presiuni asupra statelor membre care au încălcat reglementările fiscale ale blocului comunitar, după relaxarea acestora în timpul pandemiei. Comisia Europeană (CE) intenţionează să relanseze în 2024 procedura de deficit excesiv, care include o supervizare mai strânsă a risipei fiscale şi potenţiale amenzi.
Într-un raport publicat în 24 mai, CE cere Ungariei să ia “urgent” măsuri pentru a reduce dezechilibrele bugetare.
Joi, Guvernul de la Budapesta a prezentat majorări de taxe, şi extinderea taxelor pe profiturile excepţionale în 2024, pentru “a acoperi gaura din buget” şi a readuce deficitul bugetar sub 3% din PIB anul viitor.