Banca Națională a României (BNR) a lansat vineri o secțiune specială pe site-ul propriu despre istoricul tezaurului evacuat la Moscova în perioada 1916 – 1917 și furat de Rusia. Secțiunea prezintă documente de arhivă, istoricul tezaurului, eforturile de recuperare, precum și acte internaționale în sprijinul repatrierii Tezaurului, potrivit comunicatului BNR.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Printre actele internaționale se numără și o rezoluție inițiată de europarlamentarul Eugen Tomac și adoptată în 2024 de Parlamentul European care cere returnarea tezaurului României furat de Rusia. Rezoluția cere Comisiei Europene și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.
Rezerva de aur a Băncii Naționale a României, în greutate de 91,5 tone de aur fin (în monede și lingouri), bijuteriile Reginei Maria și importante valori istorice și culturale au fost evacuate în Rusia în două etape, în decembrie 1916 și în august 1917, în baza unor documente cu valoare de tratate internaționale, semnate de reprezentanții Guvernului român și ai celui Rus.
Riscul ca întreaga țară să fie ocupată de armatele Puterilor Centrale a determinat Guvernul României să evacueze Tezaurul României la Moscova, potrivit BNR. Luarea acestei decizii a avut în vedere că Rusia era unica țară aliată cu care România avea graniță comună și că între cele două Case Regale erau puternice legături de rudenie, prin Regina Maria a României, care era vară primară a țarului Nicolae al II-lea.
Guvernul Imperial Rus a garantat securitatea transportului, depozitarea și returnarea tuturor valorilor în România, garanțiile fiind menționate clar în protocoalele semnate de guvernele celor două țări.
După ce au cucerit puterea în Rusia, bolșevicii au sechestrat Tezaurul (stocul de aur) BNR și valorile cultural-istorice românești transferate la Moscova. De atunci încoace, Tezaurul României rămâne sechestrat la Moscova.
Banca centrală prezintă mai multe materiale-sinteză, disponibile în limbile română, engleză și, în curând, în franceză, imagini relevante din epocă, precum și copii ale documentelor originale din arhiva proprie.
Toate protocoalele referitoare la încredințarea Tezaurului BNR părții ruse se păstrează până astăzi, în original, la Banca Națională a României, dosarul ce le cuprinde predându-se din mână în mână de la un guvernator la altul, de mai bine de o sută de ani, potrivit BNR.
Autenticitatea acestor documente a fost recunoscută și de experții ruși din cadrul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, înființată în baza Declarației comune a miniștrilor afacerilor externe român și rus (2003).
Începând cu anul 1991, Banca Națională a României a desfășurat o serie de activități privind internaționalizarea problemei Tezaurului de la Moscova. Începând cu anul 2023, Banca Centrală de la București a inaugurat o nouă etapă în internaționalizarea problemei Tezaurului de la Moscova, aducând la cunoștința opiniei publice și a decidenților internaționali existența unei creanțe a României asupra Federației Ruse.
Banca Națională a României este păstrătoarea dosarului ”Tezaur”, care reunește toate documentele privind depozitarea stocului său de aur, în greutate de 91,5 tone aur fin, la Moscova. Aurul BNR aflat în Rusia de peste un secol rămâne în continuare o creanță neonorată de către Federația Rusă.

Sursa: romania-actualitati.ro