BNR avertizează asupra interdependenței mai puternice dintre sectorul bancar și statul român. Băncile din România au cea mai mare expunere suverană din UE pe titluri de stat şi credite pentru stat

Banca Națională din România (BNR) avertizează asupra adâncii interdependenței dintre sectorul bancar și statul român, după ce instituțiile de credit și-au îndreptat mai degrabă atenția către titlurile de stat emise de statul român și către creditele cu garanții de stat, semnificativ mai mult decât față de finanțarea sectorului privat. BNR atrage atenția că această interconexiune intensificată între sectorul bancar și sectorul guvernamental generează vulnerabilități și crește riscurile la adresa stabilității financiare.

„Deținerile de creanțe directe (credite și titluri de stat) de către bănci plasează România pe primul loc în UE din perspectiva ponderii creanțelor suverane în activul bancar total. Pe lângă expunerile directe, legătura băncilor din România cu sectorul guvernamental îmbracă, de asemenea, forma expunerilor indirecte, respectiv partea garantată de stat a creditelor către sectorul real, dar și a celor rezultate din calitatea de acționar principal în cazul a două instituții de credit”, arată Banca Națională, în raportul anual pentru anul 2024.

Expunere accentuată către titluri de stat

Structura activelor băncilor indică o tendință accentuată de orientare către expuneri față de administrația publică centrală (27 la sută din bilanț, decembrie 2024), în special prin instrumente de datorie emise de statul român (21,5 la sută din active), mai arată BNR.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Instituția subliniază că deținerile de titluri de stat ale băncilor au crescut accelerat, cu 26,7%, mult peste dinamica de creștere a creditelor acordate sectorului neguvernamental, de doar 8,8%. Acest lucru marchează o creștere a interconexiunii bancare cu sectorul de stat.

Titlurile de stat (196,9 miliarde lei) au devenit principalul determinant al creșterii activelor sectorului bancar în anul 2024, în vreme ce creditele acordate administrației publice au cunoscut, de asemenea, majorări (34,5 la sută dinamică anuală, până la nivelul de 50,1 miliarde lei).

BNR atrage atenția că, deși deținerile de titluri de stat produc efecte favorabile asupra indicatorilor de lichiditate, acestea accentuează o vulnerabilitate recurentă a sectorului bancar românesc, cea a adâncirii interdependenței dintre sectorul bancar și statul român.

Creștere exponențială pentru credite cu garanții de stat

Banca centrală mai susține că conexiunea băncilor cu statul se manifestă, în plus, și prin intermediul garanțiilor furnizate prin diverse programe guvernamentale destinate stimulării creditării anumitor segmente din sectorul real.

BNR susține că, deși schemele de garantare a creditelor de către stat pot contribui la îmbunătățirea intermedierii financiare, intervenția statului pe piața creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilității financiare.

Patru moduri în care aceste riscuri pot crește:

1. supraîncălzirea anumitor piețe (de exemplu, piața imobiliară) și suprastimularea cererii pentru anumite categorii de bunuri (de exemplu, locuințe, autovehicule)
2. intensificarea legăturii dintre sectorul bancar și stat,
3. limitarea efectului măsurilor macroprudențiale privind debitorii și, nu în ultimul rând,
4. prin adâncirea deficitului bugetar.

BNR mai arată că creditele cu garanții de stat acordate de bănci companiilor nefinanciare au înregistrat o creștere exponențială începând cu a doua jumătate a anului 2020, pe fondul apariției, și ulterior continuării, programelor guvernamentale de sprijin al firmelor în contextul pandemiei COVID-19.

Ca urmare a acestor programe de finanțare, soldul creditelor bancare cu garanții de stat în decembrie 2024 este de peste 10 ori mai mare decât cel înregistrat în luna iunie 2020 (ajungând la 35,8 miliarde lei în decembrie 2024).

Conform BNR, aceste programe au deținut un rol important în susținerea creditării bancare în perioada scursă de la introducerea lor, însă generează o serie de vulnerabilități la adresa stabilității financiare.

Un potențial risc al expunerilor garantate de stat este generat de concentrarea acestora la nivelul instituțiilor de credit, circa 80 la sută din totalul creditelor cu garanții oferite prin intermediul FNGCIMM (de stat, dar și în nume propriu de FNGCIMM) fiind acordate de șase bănci.

În plus, riscul de credit asociat acestor expuneri s-a majorat semnificativ pe parcursul anului 2024, de la sub 3 la sută la începutul anului la circa 5 la sută în decembrie 2024, depășind rata medie de neperformanță pentru sectorul companiilor nefinanciare.

Firmele cu credite garantate de stat au o îndatorare mai ridicată comparativ cu restul firmelor cu credite, iar majoritatea se încadrează în categoria IMM, care este mai vulnerabilă în cazul apariției unor condiții nefavorabile în mediul economic.

În cazul populației, cea mai importantă categorie a creditelor cu garanții de stat, atât din punctul de vedere al volumului, cât și al perioadei de desfășurare a programului, este reprezentată de creditele ipotecare „Prima casă”/„Noua casă”, explică BNR.

În ultimii ani s-a înregistrat un declin semnificativ al volumului de astfel de credite noi, în anul 2022 valoarea acestora înjumătățindu-se față de valoarea consemnată în anul 2018 (2 miliarde lei versus 4,2 miliarde lei, conform FNGCIMM), iar în anul 2023 nivelul a coborât la mai puțin de un sfert din cel aferent 2018 (572 milioane lei).

Pe de o parte, aceste evoluții s-au consemnat pe fondul reducerii treptate a plafonului, și, în consecință, diminuării treptate a intervenției statului, de la aproximativ 2,5 miliarde lei în 2017 la 1 miliard lei în 2024.

Pe de altă parte, piața creditului ipotecar s-a dezvoltat semnificativ, în contextul inversării decalajului de costuri dintre cele două categorii de produse și nevoii de a accesa sume mai mari ca urmare a majorării prețurilor proprietăților rezidențiale și veniturilor, respectiv a îmbunătățirii accesibilității populației la produsele imobiliare standard ale băncilor.

Au crescut cotele de piață ale băncilor de stat

BNR mai arată că conexiunea cu statul se manifestă și prin creșterea cotei de piață a băncilor cu acționar majoritar de stat (14,2 la sută).