BREAKING Comisia Europeană va plăti doar parțial cererea 3 de plată din PNRR, după ce România nu a îndeplinit 6 jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale

Comisia Europeană aprobă evaluarea preliminară a celei de-a treia cereri de plată a României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România are încă 6 jaloane neîndeplinite, iar Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, ceea ce înseamnă că țara noastră ar primi o plată parțială pentru etapele care au fost îndeplinite cu succes. Conform actualei evaluări, CE consideră că România a îndeplinit reforma microîntreprinderilor, anterior considerată neîndeplinită, dar a ratat alte reforme, precum reforma pensiilor speciale, dar și mari proiecte de infrastructură.

Comisia anunță că a efectuat o evaluare preliminară pozitivă a principalei etape din cadrul celei de-a treia cereri de plată a României privind reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi, anunță azi Comisia Europeană. Până în prezent, 68 din cele 74 de etape și obiective au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care totalizează 2 miliarde de euro (fără prefinanțare) în cadrul mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU.

Evaluare preliminară pozitivă a tuturor etapelor, cu excepția a șase.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să determine schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, concentrându-se pe tranzițiile ecologice și digitale, transportul durabil, renovarea energetică, fiscalitatea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și silvicultură.

Măsurile emblematice din această cerere de plată includ:

Reforma pieței energiei electrice: Un nou cadru legislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie este acum în vigoare. Acesta elimină barierele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare ecologice.

Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi:O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu și mai transparent pentru microîntreprinderi.
Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea eficienței energetice și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.

Activarea procedurii de suspendare

Astăzi, Comisia a constatat, de asemenea, că etapa 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinită în acest stadiu.

Această etapă se adaugă altor cinci din cea de-a treia cerere de plată a României pe care Comisia le-a evaluat ca fiind neîndeplinite în comunicarea sa din 15 octombrie 2024. Aceste etape includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran în București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru gestionarea bazată pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.

Ca urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, astfel cum este prevăzută în Regulamentul privind RRF. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste etape restante, primind în același timp o plată parțială pentru etapele care au fost îndeplinite cu succes.

Comisia a trimis evaluarea preliminară pozitivă a etapelor și obiectivelor îndeplinite Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și emite avizul.

În același timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră că etapa 215 este nesatisfăcută. România are la dispoziție o lună pentru a prezenta Comisiei observațiile sale. După primirea avizului CEF și analizarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea conform căreia anumite etape intermediare nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată. Suma suspendată va fi determinată prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendarea plăților (prezentată în anexa II la Comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini etapele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste etape au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, Comisia va ridica suspendarea și va proceda la plata sumei suspendate.