Sursa foto: Worldatlas.com
Fondul Monetar Internațional estimează că economia României va crește cu 3,5%-4,5% în 2022 și 2023, o îmbunătățire a prognozei față de estimările anterioare, a declarat vineri Jan Kees Martijn, şef de misiune pentru România.
El a afirmat că economia României s-a recuperat bine din pandemia de Covid, dar acum se confruntă cu alte probleme puternice, deoarece războiul din Ucraina a adus noi riscuri.
„Fără o nouă escaladare a războiului, estimăm o creștere moderată cuprinsă între 3,5% și 4,5% în 2022 și 2023, o creștere față de ultimele estimări ale FMI. Incertitudinea din jurul aceste prognoze este mare. Există riscuri din partea unei escaladări a războiului, a unei opriri a gazului rusesc, care va crește prețurile. Măsuri fiscale puternice vor fi necesare”, a declarat Martijn.
Potrivit lui, un motiv pentru această îmbunătățire a prognozei a fost estimarea privind creșterea economică a României în primul trimestru al acestui an. Totodată, oficialul a estimat că FMI a îmbunătăți estimările și pentru alte țări, inclusiv din regiune.
Majorarea pensiilor va trebui să devină mai predictibilă și reforma din PNRR trebuie implementată. Și creșterile de salarii din sectorul public trebuie să fie predictibile, a mai spus Martijn.
Însă oficialul FMI a declarat, despre o nouă majorare a pensiilor în acest an, că este rezonabil ca Guvernul să vadă ce poate fi făcut ca nivelul pensiilor să nu scadă.
„Realizăm că nivelul pensiilor din România nu este mare și că nivelul mare al inflației a erodat puterea de cumpărare a tuturor consumatorilor, și mai a ales a pensionarilor, care au capacitate mică să își suplimenteze principalul venit. Din această perspectivă, este rezonabil ca Guvernul să se mai uite o dată la nivelul pensiilor și să vadă ce poate și trebuie făcut să prevină ca nivelul pensiilor să scadă. Pensiile sunt o parte importantă a cheltuielilor guvernamentale și trebuie să fim precauți în a face ajustări, nu doar în acest an, ci în general. Încurajăm puternic autoritățile să se gândească la un sistem predictibil și sustenabil financiar”, a mai afirmat Jan Kees Martijn.
În plus, FMI recomandă Guvernului să elimine treptat plafonarea prețurilor la energie, până în martie 2023, pentru ca românii să nu simtă o creștere puternică de preț în aprilie 2023, când va expira măsura de plafonare a prețurilor.
„Prețurile energiei au crescut foarte puternic și rapid, creând probleme serioase pentru mulți utilizatori de energie. Autoritățile române au răspuns rapid și eficient cu o măsură care a inclus un plafon al prețurilor pentru mulți clienți. În același timp, nu credem că este o soluție bună pe termen lung. Acest sistem de plafonare și rambursare a furnizorilor este scump pentru buget. În plus, credem că este de asemenea important să ne asigurăm că consumatorii de energie primesc recompense să economisească energie din ce în ce mai mult, în timp. Un plafon de preț nu funcționează în acest sens. Recomandarea noastră este să trecem de la plafonarea prețurilor la o creștere graduală a prețurilor, cu un supliment țintit pentru cei care chiar au nevoie. Astfel, vei evita o creștere puternică de preț în aprilie 2023, când plafonarea prețurilor va expira”, a spus Martijn.
Jan Kees Martijn a mai afirmat că FMI nu va recomanda scăderea taxării pe carburanți, pentru că aceasta nu este o perioadă bună pentru această măsură.
FMI estimează, pe baza politicilor actuale, că deficitul bugetar va fi în acest an de 6,75%, deși intenția autorităților este de a reduce deficitul fiscal în 2022 la 5,8 la sută din PIB.
FMI susține că, pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil sub 3% din PIB și pentru a stabiliza datoria, pe partea veniturilor, ar trebui implementate măsuri de politică fiscală în valoare de cel puțin 2% din PIB, precum.
Impozitul pe venitul personal (PIT): Sistemul fiscal este complicat de scutiri pentru sectoare specifice, tratamente speciale (inclusiv un impozit pe dividende scăzut) și lacune (inclusiv prin micro-întreprinderi), care îi afectează foarte mult eficacitatea și corectitudinea. Este nevoie urgentă de o reformă cuprinzătoare pentru a curăța baza de impozitare între sectoare și surse de venit. Acest lucru ar putea genera mai mult de 1,25% din PIB. Introducerea progresivității pentru cei cu cele mai mari venituri ar putea genera venituri suplimentare și ar putea atenua inegalitatea ridicată a veniturilor din România.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA): Eficiența sistemului de TVA din România este printre cele mai scăzute din UE. Creșterea eficienței TVA-ului la media UE prin extinderea și raționalizarea bazei, precum și consolidarea administrativă suplimentară (dincolo de îmbunătățirile deja programate) ar putea genera 1,25% din PIB.
Impozitul pe proprietate: reformele pentru a lărgi baza de impozitare, a face evaluările mai bazate pe piață și a simplifica proiectarea și implementarea ar putea genera aproximativ 0,25% din PIB.
Impozitarea emisiilor de carbon — odată ce creșterea actuală a prețurilor a scăzut — ar putea constitui o sursă suplimentară de venituri, contribuind totodată la tranziția ecologică a României. Astfel de venituri ar putea fi utilizate pentru a reduce impozitele pe venit pentru persoanele cu venituri mai mici.
Întrebat dacă România ar trebui să implementeze un impozit progresiv încă din anul 2023, oficialul FMI a afirmat că ar fi dificil pentru autorități să ia această măsură de anul viitor.
„Subliniez curățarea bazei de taxare ca o prioritate și ca ceva care poate fi făcut și trebuie făcut în primul rând. Credem că în 2023 mult progres trebuie făcut când vine vorba de curățarea bazei de taxare. Dar implementarea progresivității aduce provocări pentru colectarea de taxe. Nu este ușor să o faci imediat, pentru că necesită ca autoritățile fiscale să înțeleagă tipurile de venituri. Ar putea fi dificil ca progresivitatea să fie implementată în 2023”, a spus Martijn.
Inflaţia anuală în România este aşteptată să se situeze în medie, presupunând că nu va exista o escaladare suplimentară a războiului din Ucraina la 12,5% în 2022 şi să persiste la aproximativ 10% în 2023, deoarece preţurile ridicate la energie şi alimente pe plan global continuă să afecteze preţurile pe plan intern, se arată în declaraţia de încheiere dată publicităţii la finalul vizitei delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, pentru analiza anuală a economiei româneşti (Consultare pe Articolul IV).