Guvernul discută, miercuri, în ședință, un proiect de ordonanță de urgență prin care reglementează „specula”, respectiv practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea producției sau a vânzărilor și acumularea de mărfuri în scopul creării de deficit pe piață.
Guvernul susține că va stabili produsele sau categoriile de produse și/sau serviciile considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționare a economiei sau bunăstarea consumatorului.
Pentru aceste produse/categorii de produse/servicii vor fi interzise:
a) practicarea unor prețuri nejustificat de mari;
b) limitarea producției sau a vânzărilor;
c) acumularea de mărfuri în scopul creării unui deficit pe piața internă și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod artificial.
Executivul nu menționează care vor fi aceste produse, ci spune că ele vor fi stabilite, prin hotărâre de Guvern, pentru o perioadă determinată de timp.
Un exemplu de produse pot fi măștile de protecție și dezinfectanții, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, pentru Economedia. Reamintim că la începutul pandemiei aceste două categorii de produse s-au scumpit puternic, în contextul în care cererea a explodat.
În nota de fundamentare, însă, Guvernul exemplifică prin faptul că în sectoare precum alimentar și farmaceutic, în pandemie, au existat decalaje semnificative de negociere și practici specifice, prin care anumite companii își folosesc poziția de piață în detrimentul altora.
Guvernul mai susține că va reglementa aceste aspecte „referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor împotriva unor majorări nejustificate de prețuri și disfuncţionalități evidente ale pieţei”, în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate și stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, starea de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative.
Pentru a analiza dacă anumiți actori practică prețuri mari sau limitează producția, Guvernul va analiza criterii precum:
- marjele intermediare de profit pentru produsul și/sau serviciul respectiv, pentru a analiza o majorare disproporționată a prețurilor față de cheltuieli;
- distribuția produselor printr-un lanț care cuprinde mai mulți intermediari decât în mod uzual, fără ca acesta să sufere vreo transformare, cu scopul de majorare a prețului;
- limitarea nejustificată a producției și/sau a vânzărilor, care a avut ca efect stoparea/diminuarea semnificativă a aprovizionării pieței interne în lipsa unor factori economici sau de altă natură care să justifice o astfel de limitare/stopare.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) va verifica aceste nereguli în situația în care faptele vizează în mod direct consumatorul, persoana fizică. În cazul în care faptele sunt față de alte întreprinderi, de instrumentare și aplicarea sancțiunilor contravenționale corespunzătoare se va ocupa Consiliul Concurenței. Ordonanța prevede și un schimb obligatoriu de date și interoperabilitatea cu bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În plus, Guvernul reglementează, pe lângă relația „business to consumer”, și relația „business to business”, prin modificări aduse la legea privind combaterea concurenței neloiale.
Astfel, se clarifică sfera practicilor de concurenţă neloială interzise, în sensul în care au fost completate unele prevederi existente, aşa cum este cazul practicii de concurenţă neloială ce vizează deturnarea clienţilor unei întreprinderi prin utilizarea secretelor comerciale, astfel că aceasta va cuprinde în actul material şi referirea la utilizarea informaţiilor confidenţiale pentru săvârşirea faptei.
Totodată, Guvernul identifică o nouă practică comercială care contravine uzanţelor cinstite şi principiului general al buneicredinţe şi care produce sau poate produce pagube oricăror participanţi la piaţă. Mai precis, se reglementează „discreditarea activităţi unei întreprinderi sau a produselor şi serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau de un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acţiuni menite să atragă pierderea bunei reputaţii sau a credibilităţii acesteia”, altele decât cele reglementate deja. Guvernul susține că această practică de concurenţă neloială a apărut în contextul în care, în cadrul derulării activităţii economice a unei întreprinderii, fapta de denigrare a concurenţilor poate îmbrăca şi alte modalităţi, distincte de cele referitoare la comunicarea sau răspândirea de informaţii ce nu corespund realităţii.
Au fost introduse și în relația „business to business” noi practici de concurență neloială, săvârșite de întreprinderi față de alte întreprinderi, precum: practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea producției sau a vânzărilor, acumularea de mărfuri în scopul creării unui deficit pe piața internă și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod artificial, în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate și stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru produsele sau categoriile de produse și/sau serviciile stabilite ca fiind în situație de risc speculativ prin hotărâre de Guvern.
Actul vizează și „practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, spre combaterea unor practici care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei credințe și corectitudinii și care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia”. Guvernul susține că astfel de practici pot afecta interesul public, generând anumite dezechilibre și fiind perpetuate de factori precum: costurile mari de schimbare a partenerului comercial, asimetrii informaționale, perisabilitatea/sezonalitatea unor bunuri, teama de represalii etc.
În acest sens, Guvernul introduce o nouă practică concurență neloială în Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Astfel, reprezintă practică de concurenţă neloială „exploatarea poziţiei superioare de negociere a unei întreprinderi faţă de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relaţie comercială, de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ sau să afecteze concurența normală de pe piață, realizată prin acţiuni sau inacţiuni precum: refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii, nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziția, impunerea unor condiţii nejustificat de oneroase sau discriminatorii faţă de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relaţiilor comerciale cu întreprinderea parteneră”.
Amenzile pentru practicile de concurenţă neloială vor fi de la 0,1% – 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării în cazul contravenţiilor săvârşite de întreprinderi, dar nu mai puțin de 10.000 lei și de la 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice