Sursa foto: romgaz.ro
Gazoductul Gherăești – Siret, care urma să fie cea de-a doua legătură între sistemele gaziere ale României și Ucrainei, dispare din noul plan Transgaz 2022 – 2030 de dezvoltare a Sistemului Național de Transport.
Monopolul transportului de gaz din România a afișat documentul strategic pe site-ul propriu, conexiunea Gherăești – Siret fiind la capitolul 7.9. Mențiunea este sumară: „Eliminat”, fără explicații suplimentare:
„7.9 Interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale cu sistemul de transport gaze naturale din Ucraina, pe direcția Gherăești–Siret – se elimină”
Proiectul exista în planul de dezvoltare al SNT 2021 – 2029, publicat anul trecut, precum și în cel 2020 – 2028, de acum doi ani. De atunci, însă, situația din Ucraina s-a schimbat radical, țara vecină fiind invadată de Rusia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Interconectarea cu Ucraina, pe direcţia Gherăeşti – Siret, era un proiect cu un cost estimat la 125 milioane de euro, care era prevăzut a fi dat în folosinţă în 2026.
Transgaz îl descria astfel:
„…în completarea proiectului privind dezvoltări ale SNT în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţilor de transport spre/dinspre Republica Moldova, Transgaz a identificat oportunitatea realizării unei interconectări a SNT cu sistemul de transport gaze naturale din Ucraina, pe direcţia Gherăeşti – Siret”.
Dezvoltarea consta în construirea unei conducte de 146 kilometri pentru transportul de gaze naturale şi a instalaţiilor aferente, pe direcţia Gherăeşti – Siret, construirea unei staţii de măsurare gaze transfrontalieră și amplificarea staţiilor de comprimare Oneşti şi Gherăeşti, după caz.
Costurile erau prevăzute la 150 milioane de euro, studiul de fezabilitate fiind deja gata. Studiul de fezabilitate ar fi trebuit să fie gata în acest an, proeiectarea și achiziția materialelor, în 2023, iar realizarea efectivă a proiectului, până în 2026.
În ultimii ani, Transgaz a tatonat cererea de gaze din Ucraina. În noiembrie 2017, Transgaz îşi anunţa intenţia de a prelua alimentarea parţială cu gaz a Ucrainei, ţară care are un consum uriaş, de circa 50 de miliarde mc, şi o mare problemă de aprovizionare, după ce importurile din Rusia au scăzut drastic în urma crizei din Crimeea, iar acum sunt sistate, țara vecină funcționând încă doar ca țară de tranzit pentru gazele rusești, în drumul lor către sudul Europei.
România are acum cu Ucraina doar o interconexiune, Isaccea – Negru Vodă 1, care funcționează în flux bidirectional, adică poate aduce gaze către România , dar le poate „împinge” și în sens invers. Până acum însă, fluxul România – Ucraina, deși operațional, nu a fost folosit pentru export către vecini. Țara noastră mai are conexiuni pe gaze cu Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina. În proiect, este și conexiunea cu ultimul dintre vecini, Serbia, stadiul acestuia fiind la momentul Studiului de Fezabilitate finalizat. Punerea lui în funcțiune este prevăzută pentru 2024.