România a respins oficial solicitarea gigantului chinez de telecomunicații Huawei de a participa la rețeaua 5G din România, arată o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Spre comparație, anul trecut, țara noastră a autorizat compania chineză Lenovo, în ciuda legislației create tocmai pentru a împiedica intrarea Chinei în piață.
„Decizie privind respingerea solicitării pentru obținerea autorizării echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Huawei Technologies SRL, Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Kft și Huawei Tchnologie Co., Ltd”. arată hotărârea publicată în Monitorul Oficial.
Guvernul spune că această decizie a fost luată „în temeiul legii 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G, ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Decizia de a respinge accesul companiei chineze la rețeaua 5G a fost dată în condițiile în care România are din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic.
Un studiu realizat anul trecut, care analiza cota de piață a Huawei în Europa, citat de Politico, arăta că România era printre țările UE cu cea mai mare dependență de echipamentele chinezești în rețeaua 5G. Conform acestuia. România se bazează pe tehnologia chineză pentru 79% din rețeaua sa 5G, fiind pe locul secund în UE după Cipru.
Un studiu comandat de Huawei, realizat de firma de avocatură Dentons și cea de consultanță Audytel, arăta în 2021 că compania chineză Huawei ar pierde 2,7 miliarde de euro dacă ar fi exclusă de pe piața de telecomunicații din România odată cu implementarea legii 5G.
Potrivit raportului care prezintă un scenariu extrem de negru, nu numai Huawei ar pierde însă bani, ci și celelalte firme de comunicații, care vor fi nevoite să înlocuiască echipamentele actuale fabricate de Huawei. Studiu arăta astfel că operatorii de rețea vor trebui să înlocuiască forțat toate echipamentele lor actuale fabricate de Huawei în doar 5 ani, ceea ce i-ar costa 735 milioane de euro în Capex (achiziționarea de echipamente noi) și Opex (înlocuirea de servicii).
SUA încearcă să își convingă aliații să interzică echipamentele Huawei în rețelele lor 5G, susținând că Beijingul ar putea utiliza produsele realizate de Huawei pentru a spiona comunicațiile și traficul de date din alte țări.
În luna iunie 2023, Comisia Europeană a estimat că furnizorii chinezi de echipamente de telecomunicații, printre care și Huawei, reprezintă un risc pentru securitatea Uniunii Europene. Comisarul european pentru Piața Internă, Thierry Breton, a făcut un apel către cele 27 de state membre și către operatorii de telecomunicații europeni să excludă echipamentele chineze din rețelele lor de telefonie mobilă.
Spre comparație, în 2023, Guvernul a autorizat compania chineză Lenovo să participe la rețeaua 5G din România printr-o decizie luată în 19 iulie și publicată în Monitorul Oficial nr. 664.
Legea anti-China
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în 2021 Legea privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.
Legea prevede că furnizorii de comunicaţii vor putea utiliza în reţelele 5G numai tehnologii, echipamente şi programe software de la producători autorizaţi în prealabil prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al CSAT.
Legea conferă ultimul cuvânt Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în ceea ce priveşte autorizarea proiectelor şi exclude practic compania chineză Huawei de la operaţiunile de realizare a echipamentelor.
Pentru a putea participa la construirea reţelelor de telecomunicaţii 5G în România, o companie trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent; b) are o structură transparentă a acţionariatului; c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică; d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
Legea arată că avizul conform al CSAT „se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale” – trimitere la parteneriatul strategic cu SUA, care au adoptat o poziție extrem de critică la adresa Chinei în general și a companiei Huawei în particular.
CSAT este o instituție condusă de președintele României, din care fac parte mai mulți miniștri și șefi de servicii secrete. Deciziile în CSAT se iau cu unanimitate. Președintele Iohannis a spus în repetate rânduri că își dorește ca România să realizeze rețeaua 5G cu parteneri din statele membre NATO.
Reamintim că Legea 5G a fost precedată de un memorandum semnat la Washington în august 2019 în prezența președinților Klaus Iohannis și Donald Trump.
„Cu ocazia vizitei a fost semnat un memorandum de înţelegere între cele două guverne privind tehnologia 5G, având în vedere importanţa securităţii reţelelor de comunicaţii wirlles de generaţia a V-a pentru asigurarea prosperităţii, dar şi a securităţii naţionale. În România se pregăteşte o procedură publică pentru asta şi eu cred că toată lumea s-ar bucura dacă am avea mai multe oferte, inclusiv din partea americană. Aici este vorba de firme private care vor veni şi noi sperăm să se întâmple acest lucru, însă memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparenţă, de compatibilitate cu statul de drept şi aşa mai departe”, a declarat atunci președintele Klaus Iohannis.