BREAKING Ursula von der Leyen anunță că viitorul buget al UE, de care depinde dezvoltarea României, va condiționa fondurile europene de reforme / Fondurile UE vor fi pierdute de țările care nu respectă statul de drept

Ursula von der Leyen a prezentat joi în Parlamentul European liniile politice mari pentru noul său mandat de președinte al Comisiei Europene. Ea a acordat spațiu generos viitorului buget multianual al UE din perioada 2028-2034 și a anunțat că fondurile europene vor fi condiționate de reforme.

Practic, Ursula von der Leyen și-a anunțat poziția de principiu în marea dezbatere de politici care se duce acum la Bruxelles legată de eventuala condiționare a viitoarelor fonduri UE de reforme. O parte a liderilor UE, mai ales țările net donatoare, vor ca viitoarele fonduri de coeziune să fie acordate doar dacă țările care le primesc fac reforme fiscale și economice, așa cum se întâmplă acum cu banii din PNRR. În schimb, restul statelor ar vrea ca fondurile europene să rămână la fel ca acum, fără să fie condiționate de reforme.

”Avem nevoie de o nouă abordare pentru un buget al UE modern și consolidat. Având în vedere acest lucru, voi propune un nou buget pe termen lung în 2025, care va fi mai concentrat pentru a se alinia la prioritățile și obiectivele noastre și orientat în mod flexibil către domeniile în care acțiunea UE este cea mai necesară. Vreau un buget bazat pe politici, nu pe programe. Un buget mai simplu în ceea ce privește modul de funcționare – cu mai puține programe și un plan pentru fiecare țară care să facă legătura între reformele-cheie și investiții și să se concentreze asupra priorităților noastre comune, inclusiv promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale”, arată documentul de poziție prezentat de Ursula von der Leyen joi în Parlamentul European.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Ea a adăugat că vrea un viitor buget ”mai eficace, în special prin crearea unui Fond european pentru competitivitate și printr-o mai bună utilizare a bugetului nostru pentru a mobiliza finanțări naționale, private și instituționale suplimentare”.

În plus, Ursula von der Leyen a menționat în două rânduri că fondurile UE vor fi legate de respectarea statului de drept.

”Respectul pentru statul de drept este o necesitate pentru fondurile UE. Pentru a asigura acest lucru, vom stabili o legătură mai strânsă între recomandările din Raportul privind statul de drept și sprijinul financiar. Și ne vom asigura că viitorul buget pe termen lung are garanții solide privind statul de drept – inclusiv condiționalitatea regimului general, care se aplică tuturor fondurilor UE”, a spus Ursula von der Leyen.

Ea a amintit și de ”opțiunea nucleară”, așa cum este numită activarea Articolului 7 din Tratatul UE prin care un stat e privat de dreptul de vot dacă încalcă statul de drept

”Vom învăța, de asemenea, din NextGenerationEU, care a arătat cum poate fi legat bugetul de reforme care consolidează statul de drept. Aplicarea consolidată a mecanismului articolului 7 trebuie să continue să fie utilizate în mod eficient, inclusiv într-o viitoare Uniune extinsă”, a spus ea.

În același document programatic, Ursula von der Leyen a anunțat că UE are nevoie de ”noi resurse proprii” pentru a asigura o finanțare suficientă și durabilă a priorităților comune.

Noi resurse proprii înseamnă colectarea de la nivel național a unor resurse care să finanțeze obiectivele comune.

Context

Pentru România, care are de recuperat decalaje mari față de Vest, dezbaterea are o miză de miliarde de euro.

Principalele consecințe ale unei astfel de schimbări:

• fondurile de coeziune NU sunt condiționate de reforme și NU pot fi pierdute de statele membre decât în condiții extreme (nerespectarea statului de drept, cazul Ungariei). În schimb, fondurile de tip PNRR sunt condiționate de reforme, prevăzute sub formă de ținte și jaloane, și pot fi suspendate sau amânate în caz de neîndeplinire (vezi cazul României, care nici acum nu a primit în întregime tranșa 2 pentru că nu a făcut toate reformele)
• fondurile de coeziune sunt gestionate atât de guvernul central, cât și autoritățile locale (în cazul României e vorba de cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională – ADR), ceea ce înseamnă o partajare a puterii între nivelul central și cel local. În schimb, fondurile de tip PNRR sunt gestionate doar de guverne, ceea ce nemulțumește autoritățile regionale din UE
• fondurile de coeziune NU urmăresc neapărat politicile de bază ale UE (de ex. creșterea competitivității economice în cursa globală cu SUA și China, politicile ecologice, digitalizarea), ci sunt croite de fiecare stat membru pentru nevoile specifice (în țări precum cele din Est încă sunt folosite pentru servicii de bază precum apă, canalizare, utilități publice în general). Fondurile de tip PNRR însă sunt direcționate de Comisia Europeană spre mari proiecte care răspund tocmai acestor politici la nivel UE pentru a întări economia europeană, în ideea că proiectele de utilități publice ar trebui să fie în responsabilitatea statelor membre.

De ce este importantă pentru România această posibilă schimbare tectonică din UE? Pentru că eventualele schimbări se vor aplica începând cu viitorul buget multianual al UE 2028-2034, iar dacă fondurile de coeziune actuale vor fi înlocuite complet sau în mare măsură cu fonduri de tip PNRR, asta va duce la schimbări majore în dezvoltarea economică.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.