Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Ursula von der Leyen a prezentat joi în Parlamentul European liniile politice mari pentru noul său mandat de președinte al Comisiei Europene. Ea a acordat spațiu generos viitorului buget multianual al UE din perioada 2028-2034 și a anunțat că fondurile europene vor fi condiționate de reforme.
Practic, Ursula von der Leyen și-a anunțat poziția de principiu în marea dezbatere de politici care se duce acum la Bruxelles legată de eventuala condiționare a viitoarelor fonduri UE de reforme. O parte a liderilor UE, mai ales țările net donatoare, vor ca viitoarele fonduri de coeziune să fie acordate doar dacă țările care le primesc fac reforme fiscale și economice, așa cum se întâmplă acum cu banii din PNRR. În schimb, restul statelor ar vrea ca fondurile europene să rămână la fel ca acum, fără să fie condiționate de reforme.
”Avem nevoie de o nouă abordare pentru un buget al UE modern și consolidat. Având în vedere acest lucru, voi propune un nou buget pe termen lung în 2025, care va fi mai concentrat pentru a se alinia la prioritățile și obiectivele noastre și orientat în mod flexibil către domeniile în care acțiunea UE este cea mai necesară. Vreau un buget bazat pe politici, nu pe programe. Un buget mai simplu în ceea ce privește modul de funcționare – cu mai puține programe și un plan pentru fiecare țară care să facă legătura între reformele-cheie și investiții și să se concentreze asupra priorităților noastre comune, inclusiv promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale”, arată documentul de poziție prezentat de Ursula von der Leyen joi în Parlamentul European.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ea a adăugat că vrea un viitor buget ”mai eficace, în special prin crearea unui Fond european pentru competitivitate și printr-o mai bună utilizare a bugetului nostru pentru a mobiliza finanțări naționale, private și instituționale suplimentare”.
În plus, Ursula von der Leyen a menționat în două rânduri că fondurile UE vor fi legate de respectarea statului de drept.
”Respectul pentru statul de drept este o necesitate pentru fondurile UE. Pentru a asigura acest lucru, vom stabili o legătură mai strânsă între recomandările din Raportul privind statul de drept și sprijinul financiar. Și ne vom asigura că viitorul buget pe termen lung are garanții solide privind statul de drept – inclusiv condiționalitatea regimului general, care se aplică tuturor fondurilor UE”, a spus Ursula von der Leyen.
Ea a amintit și de ”opțiunea nucleară”, așa cum este numită activarea Articolului 7 din Tratatul UE prin care un stat e privat de dreptul de vot dacă încalcă statul de drept
”Vom învăța, de asemenea, din NextGenerationEU, care a arătat cum poate fi legat bugetul de reforme care consolidează statul de drept. Aplicarea consolidată a mecanismului articolului 7 trebuie să continue să fie utilizate în mod eficient, inclusiv într-o viitoare Uniune extinsă”, a spus ea.
În același document programatic, Ursula von der Leyen a anunțat că UE are nevoie de ”noi resurse proprii” pentru a asigura o finanțare suficientă și durabilă a priorităților comune.
Noi resurse proprii înseamnă colectarea de la nivel național a unor resurse care să finanțeze obiectivele comune.
Context
Pentru România, care are de recuperat decalaje mari față de Vest, dezbaterea are o miză de miliarde de euro.
Principalele consecințe ale unei astfel de schimbări:
- fondurile de coeziune NU sunt condiționate de reforme și NU pot fi pierdute de statele membre decât în condiții extreme (nerespectarea statului de drept, cazul Ungariei). În schimb, fondurile de tip PNRR sunt condiționate de reforme, prevăzute sub formă de ținte și jaloane, și pot fi suspendate sau amânate în caz de neîndeplinire (vezi cazul României, care nici acum nu a primit în întregime tranșa 2 pentru că nu a făcut toate reformele)
- fondurile de coeziune sunt gestionate atât de guvernul central, cât și autoritățile locale (în cazul României e vorba de cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională – ADR), ceea ce înseamnă o partajare a puterii între nivelul central și cel local. În schimb, fondurile de tip PNRR sunt gestionate doar de guverne, ceea ce nemulțumește autoritățile regionale din UE
- fondurile de coeziune NU urmăresc neapărat politicile de bază ale UE (de ex. creșterea competitivității economice în cursa globală cu SUA și China, politicile ecologice, digitalizarea), ci sunt croite de fiecare stat membru pentru nevoile specifice (în țări precum cele din Est încă sunt folosite pentru servicii de bază precum apă, canalizare, utilități publice în general). Fondurile de tip PNRR însă sunt direcționate de Comisia Europeană spre mari proiecte care răspund tocmai acestor politici la nivel UE pentru a întări economia europeană, în ideea că proiectele de utilități publice ar trebui să fie în responsabilitatea statelor membre.
De ce este importantă pentru România această posibilă schimbare tectonică din UE? Pentru că eventualele schimbări se vor aplica începând cu viitorul buget multianual al UE 2028-2034, iar dacă fondurile de coeziune actuale vor fi înlocuite complet sau în mare măsură cu fonduri de tip PNRR, asta va duce la schimbări majore în dezvoltarea economică.
Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.