Bulgarii se așteaptă ca în următorii ani să nu mai fie ”cel mai sărac stat din UE” / Ținta bulgarilor este Grecia, țară pe care cred că o pot depăși din punct de vedere economic

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare în Bulgaria a atins 64% din nivelul mediu european în 2023. Acesta este unul dintre indicatorii care arată cel mai exact convergența în interiorul Uniunii Europene, deoarece se iau în considerare diferențele de preț în fiecare țară și, în consecință, dau valori complet comparabile. Și expresia cunoscută „Bulgaria este cea mai săracă țară din UE” se bazează adesea exact pe acest indicator. Având în vedere dinamica economică din țară, pare probabil ca în următorii ani țara să se desprindă de ultimul loc din clasament, notează Drevnik.bg într-o analiză economică ce surprinde o parte din posibilul viitor al țării.

Bulgaria a raportat o îmbunătățire constantă a indicatorilor de convergență în ultimele două decenii. În ciuda a cel puțin trei crize care ne-au lovit și, respectiv, a trei perioade de creștere negativă în ultimii 20 de ani – 1) recesiunea prelungită din 2009 din cauza crizei financiare globale, 2) recesiunea superficială și creșterea scăzută din 2012-2013 după izbucnirea crizei datoriilor europene și 3) recesiunea profundă din 2020 din cauza pandemiei și a restricțiilor sociale severe, Bulgaria are aproape invariabil o creștere mai mare decât media din UE. PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare în Bulgaria crește de la sub 40% înainte de aderarea la UE la 64% în 2023. După pandemie, Bulgaria raportează o creștere considerabilă, inclusiv datorită recensământului și corecției populației, iar în doar trei ani indicatorul se îmbunătățește cu nouă puncte procentuale, susțin jurnaliștii bulgari.

În ultimii ani, toate noile state membre din Europa Centrală și de Est (ECE) s-au plasat în intervalul de 70-90% din nivelul mediu pentru UE, inclusiv România. Până în 2021, Bulgaria a rămas singura țară din UE care nu a depășit pragul de 60% și, prin urmare, a rămas în urmă cu 10-15 puncte procentuale chiar și în comparație cu noile state membre subperformante din ECE. Cele 64% atinse în 2023 ne apropie deja de grupul țărilor din ECE care își îmbunătățesc de asemenea indicatorii, dar rămân în continuare în diapazonul între 70 și 90% față de media europeană. Doar Cehia și Slovenia au depășit pragul de 90%, în timp ce Letonia, Slovacia, Ungaria, Croația și România se află între 70-80%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Comparația cu Grecia, care și-a deteriorat serios indicatorii de convergență în ultimele două decenii, este interesantă, scriu jurnaliștii bulgari.

Acum 20 de ani, diferența dintre Bulgaria și Grecia era uriașă – în 2004, statul din partea de sud a Bulgariei a atins maximul de 98% față de media UE, în timp ce în Bulgaria indicatorul era la nivelul de 35%. Aceasta reprezintă o diferență de peste 60 de puncte procentuale, sau altfel spus – Grecia este de trei ori înaintea Bulgariei în ceea ce privește volumul fizic al economiei pe cap de locuitor și luând în considerare diferențele de prețuri. Până în 2023, diferența s-a topit cu doar 3 puncte procentuale – 64% pentru Bulgaria, față de 67% pentru Grecia. Dacă continuăm tendința de ajungere din urmă și obținem o creștere economică bună în următorii ani, este foarte posibil ca Bulgaria să nu mai fie pe ultima poziție și să se apropie de limita de 70% din media UE.

Această viziune asupra convergenței Bulgariei și a altor țări din ECE față de nivelurile medii pentru UE este deosebit de actuală pe fondul ultimei crize politice și a viitoarelor alegeri din țară. Dacă lăsăm deoparte numeroasele zgomote de fiecare zi, marele obiectiv al economiei țării este inversarea tendinței ultimilor doi ani de încetinire a creșterii economice și, într-o perioadă lungă de timp, să realizăm un al treilea deceniu de recuperare durabilă și, respectiv, apropierea de celelalte țări de succes din ECE. Acest lucru se realizează prin stabilitate macroeconomică și prin implementarea unor reforme care stimulează investițiile și creșterea și limitează risipa. Indiferent dacă va fi înainte sau după alegeri, acesta ar trebui să fie obiectivul principal pentru politicienii care se numără din nou printre factorii de risc pentru creșterea economică.