BCE / Twitter
Inflația din zona euro, care a atins un nou record în ianuarie, sporește presiunea asupra Băncii Centrale Europene, cu riscul de a majora diviziunile în rândul guvernatorilor, care se reunesc joi în prima reuniune anuală, potrivit publicației boursorama.com, care citează agenția AFP.
Speranțele BCE de a vedea inflația scăzând progresiv, începând cu ianuarie, au fost înșelate de realitate, cu un avans de 5,1% care doboară precedentul record in decembrie (5,0%).
Publicată înaintea reuniunii celor 25 de membri ai Consiliului Guvernatorilor, această cifră întărește semnele de întrebare legate de momentul în care instituția va declanșa răspunsul monetar.
BCE a menținut până în prezent o poziție mai moderată față de alte bănci centrale, în special Fed, în ceea ce privește inflația.
Analiștii consideră că BCE va menține dispozitivul anunțat în decembrie, respectiv o reducere graduală a achizițiilor de active.
Dobânzile de intervenție ar urma să se mențină la minime istorice iar majorarea lor ar urma să aibă loc după terminarea programului de active.
În ultimele săptămâni, însă, temerile legate de o afectare durabilă a economiei de către varianta Omicron s-au disipat iar inflația redevine principala problemă, cu riscul unui nou salt al prețurilor la energie dacă tensiunile dintre Rusia și Ucraina se concretizează într-un război.
În acest context, divergențele între guvernatori, deja perceptibile în decembrie, s-ar putea accentua între partizanii unei politici monetare expansive și cei care pledează pentru înăsprire.
Nimic nu ar urma să fie decis înaintea reuniunii din martie, care va dispune de noi previziuni privind inflația la orizontul anului 2024.
Alte bănci centrale s-au lansat deja în înăsprirea politicii monetare, cu Federal Reserve (Fed) în prim plan, care ar urma să majoreze dobânzile în martie.
BCE, care are un obiectiv de inflație de 2% pe termen mediu, consideră preferabilă o atitudine moderată, convinsă că avansul prețurilor se va tempera în perioada următoare.
Instituția din Frankfurt este foarte atentă asupra unui fenomen des întâlnit în astfel de cazuri: dacă tensiunile asupra prețurilor durează mai mult decât era prevăzut, acestea vor alimenta revendicări salariale pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare.
Spirala prețuri-salarii nu s-a materializat încă în zona euro. În Statele Unite, creșterea salariilor, într-un context de penurie de forță de muncă, a contribuit la inflația record din 2021 (7%).