Sursă foto: Unsplash
Planurile Europei de a renunța treptat la cărbune către un viitor al energiei sustenabile au fost date complet peste cap de criza energiei produsă de invazia rusească în Ucraina. Ca modalitate de a sancționa Moscova și de a-i tăia sursele de finanțare a războiului, țările europene s-au angajat să renunțe treptat la gazul și petrolul rusesc, cea mai mare „vacă de muls” a Rusiei. Însă cu depozitele de gaze încă departe de a fi pline, cu infrastructură de gaz natural lichefiat încă incipientă și energie regenerabilă încă insuficientă pentru nevoile sale, Europa se confruntă cu perspectiva unei ierni dificile, în acest an.
De când țările europene au impus sancțiuni pentru a pedepsi Moscova în urma invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie, Rusia a răspuns întrerupând aprovizionarea cu gaze către mai multe țări europene. Săptămâna trecută, gigantul energetic rus Gazprom a redus și fluxurile prin conducta Nord Stream, o legătură submarină importantă care transportă gaze direct în Germania. Gazprom a dat vina pe problemele de întreținere, dar liderii europeni au numit această mișcare o tactică politică a președintelui Vladimir Putin. Gazprom nu a folosit rute alternative pentru a compensa deficitul de aprovizionare prin gazoductul Nord Stream
Prețurile gazelor europene au explodat săptămâna trecută, în urma mișcării Rusiei, și se apropie deja de niveluri record.
Creșterea prețurilor la energie alimentează inflația și o criză a costului vieții în întreaga Europă, pe care băncile centrale se străduiesc să le abordeze fără a duce economia UE în recesiune.
În acest context, cărbunele, tratat mult timp ca un combustibil „murdar” în Europa, revine în ciuda eforturilor guvernelor pentru utilizarea sporită a energiei curate. Cărbunele ajută acum continentul să-și salveze alimentarea cu energie și să facă față creșterii dramatice a prețurilor la gaze naturale cauzate de război.
Electricitatea generată de cărbune în Uniunea Europeană a crescut cu 19% în al patrulea trimestru al anului 2021 față de un an mai devreme, mai rapid decât orice altă sursă de energie, pe măsură ce tensiunea a crescut între Rusia și Ucraina și înaintea invaziei de la sfârșitul lunii februarie.
Centralele din Europa au ars cu 51% mai mult cărbune pentru energie electrică în prima săptămână a lunii martie, comparativ cu un an mai devreme, din cauza prețului ridicat al gazelor naturale și a dependenței de gazul natural rusesc, scria Bloomberg, citând date de la Fraunhofer ISE.
Germania pornește centralele pe cărbune, pentru a conserva gazul
Germania va reporni centralele pe cărbune pentru a conserva gazul natural, a anunțat duminică ministrul economiei al țării, pe fondul îngrijorărilor legate de o penurie de aprovizionare, potrivit Deutsche Welle.
Mișcarea face parte dintr-o serie de măsuri anunțate de Germania, inclusiv noi stimulente pentru companii pentru a arde mai puține gaze naturale.
„Situația este gravă”, a declarat duminică Robert Habeck, ministrul economiei din Germania, care a detaliat pașii care urmează să fie luați pentru a ca Germania să se asigure că mai mult gaz este disponibil pentru a fi redirecționat în depozite, astfel încât țara să aibă suficient pentru a trece peste iarnă. Printre pași se numără readucerea la viață a centralelor electrice pe cărbune, care au fost anterior oprite pentru a reduce emisiile de carbon.
Habeck a spus că Berlinul lucrează la o nouă lege care să repornească temporar până la 10 gigawați de centrale electrice pe cărbune timp de până la doi ani, ceea ce ar crește dependența Germaniei de cărbune pentru generarea de electricitate cu până la o treime. Capacitatea de 10 Gw de cărbune care va fi repusă în rețea reprezintă însă puțin sub 5% din capacitatea totală de producție a Germaniei.
„Este trist, dar este pur și simplu necesar în această situație să reducem consumul de gaz”, a spus Habeck, membru al partidului ecologist al Verzilor. „Stocurile de gaze trebuie să fie pline până la iarnă. Aceasta este prioritatea noastră principală”, a precizat el.
Planul este în contradicție cu politica climatică a Germaniei, care își propune să elimine treptat cărbunele până în 2030, deoarece emite mult mai mult carbon decât gazul.
Germania s-a bazat timp de zeci de ani pe importurile de energie din Rusia. Anul trecut, importurile rusești au reprezentat 55% din aprovizionarea cu gaze naturale a țării. Dar după invazia Ucrainei de către Moscova din 24 februarie, Berlinul a început să cumpere gaz din Norvegia, Statele Unite și Emiratele Arabe Unite, reducându-și achizițiile din Rusia cu aproximativ 20%.
Guvernul german a insistat totuși că gazul rusesc va fi necesar pentru a se asigura că stocurile sunt cel puțin 90% pline până în noiembrie – în conformitate cu legea adoptată la începutul acestui an pentru a asigura o aprovizionare suficientă cu gaz natural, care este utilizat în mare parte pentru încălzire și producție. O treime din locuințele Germaniei sunt încălzite cu gaz natural, în timp ce acesta este folosit pentru doar aproximativ 15% din toată generarea de energie electrică.
O lege care permite reîntoarcerea utilizării cărbunelui în generarea de energie este de așteptat să treacă luna viitoare. Până la sfârșitul verii, ar trebui să existe un model care să permită companiilor să scoată la licitație gaz, ca parte a eforturilor de a încuraja sectorul industrial al Germaniei să-și reducă dependența de combustibil.
Săptămâna trecută, Federația Industriei Germane a declarat că companiile deja trec la cărbune, ca parte a eforturilor de a disponibiliza mai mult gaz natural pentru stocare. Mulți au căutat, de asemenea, surse alternative de energie mai durabile, a spus acesta, subliniind în același timp că astfel de tranziții necesită timp.
Guvernul german a cerut recent cetățenilor să-și reducă consumul de energie, având în vedere situația tensionată a aprovizionării.
Austria transformă centralele pe gaz în centrale pe cărbune
Guvernul Austriei a convenit duminică cu compania Verbund să transforme o centrală electrică de rezervă, pe gaz, astfel încât să poată produce energie electrică cu cărbune, în cazul în care aprovizionarea cu gaz restricționată din Rusia ar duce la o urgență energetică, scrie Reuters.
Decizia, luată de un „mic cabinet de criză” condus de cancelarul Karl Nehammer, a venit după ce Germania a anunțat măsuri pentru a aborda livrările reduse de gaz rusești, inclusiv creșterea dependenței de centralele electrice pe cărbune.
Biroul lui Nehammer a declarat că compania de utilități Verbund, deținută majoritar de stat, a fost de acord să transforme centrala electrică Mellach din regiunea de sud a Stiriei, care a fost închisă, dar menținută în stand-by, pentru a putea utiliza cărbune.
Aceasta era ultima centrală electrică pe cărbune din Austria înainte de a fi transformată într-o centrală pe gaz pentru a fi utilizată atunci când este necesar.
Austria primește 80% din gazul său din Rusia și, de la războiul din Ucraina, se chinuie să găsească furnizori alternativi.
Mine de cărbune din Grecia, repornite
La cea mai mare mină de cărbune din Grecia, exploziile controlate și vuietul excavatoarelor uriașe care scot roca au devenit din nou obișnuite. Producția de cărbune a crescut, în apropierea orașului Kozani, din nordul Greciei, deoarece războiul din Ucraina a forțat multe națiuni europene să-și regândească aprovizionarea cu energie, scrie AP.
Criza a surprins Grecia într-un moment dificil al propriei sale tranziții energetice.
Timp de zeci de ani, țara s-a bazat pe exploatarea internă a lignitului, un tip de cărbune de calitate scăzută și cu emisii ridicate. Însă recent Grecia a accelerat planurile de a închide centralele mai vechi, promițând ca sursele regenerabile de energie să fie principala sursă de energie până în 2030. În prezent, sursele regenerabile reprezintă aproximativ o treime din mixul energetic al țării.
Un parc solar recent finalizat, unul dintre cele mai mari din Europa, se află la doar o jumătate de oră de mers cu mașina de cea mai mare mină de lignit deschisă a țării, în apropiere de orașul nordic Kozani.
La inaugurarea noii instalații solare, prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat o creștere cu 50% a producției de lignit până în 2024 pentru a constitui rezerve. Planurile de a retrage mai multe centrale electrice pe cărbune au fost întrerupte.
„Nu numai Grecia, ci toate țările europene fac modificări minore la programele lor de tranziție energetică cu măsuri pe termen scurt – și subliniez pe termen scurt –”, a spus Mitsotakis la evenimentul din 6 aprilie.
Directorul minei Kozani, Antonis Nikou, consideră sfârșitul erei cărbunelui a Greciei ca fiind inevitabil, o credință împărtășită și de restul UE și de mulți experți, care susțin că scurta revenire a cărbunelui va servi doar ca mijloc de protecție, în timp ce țările intensifică sursele regenerabile și își actualizează rețelele electrice.
„Este de înțeles să încerci să te simți în siguranță, în ceea ce privește iarna viitoare, este de înțeles, dar acesta este un aranjament pe termen foarte scurt”, a declarat Elif Gunduzyeli, coordonator senior în domeniul politicii energetice la Climate Action Network Europe.
Polonia, lider
Schimbarea către cărbune este cea mai vizibilă în Polonia, care generează aproximativ 70% din electricitate din cărbune. Planul oficial este de a pune capăt utilizării cărbunelui până în 2049, cu doar un an înainte ca întreaga UE să devină neutră din punct de vedere climatic.
Acum, chiar și acea țintă îndepărtată este pusă sub semnul întrebării.
„Vrem ca energia din cărbune să funcționeze în Polonia într-o perspectivă mult mai lungă decât până în 2049”, a declarat în aprilie viceprim-ministrul Jacek Sasin.
Guvernul revizuiește strategia energetică a țării – care urmărește să stimuleze energia regenerabilă, dar include și avertismentul: „Utilizarea zăcămintelor interne de cărbune poate fi crescută periodic în cazul unei amenințări la adresa securității energetice a statului”.
Cehia amână încheierea exploatării
În Cehia, planul era ca țara să pună capăt exploatării cărbunelui până în 2033, dar acum guvernul spune că, având în vedere situația, trebuie „să țină cont de toate avantajele și dezavantajele” în acest sens.
Două dintre centralele pe cărbune ale țării ar fi trebuit să treacă la gaz anul viitor, dar acest calendar este acum în discuție, a declarat Martin Hájek, directorul Asociației Cehe pentru Termoficare. Cărbunele generează 46% din puterea țării.
Praga a decis, de asemenea, să amâne cu doi ani interzicerea centralelor vechi pe cărbune.
Ministrul român al Mediului: România va trebui să repornească temporar centralele termice pe cărbune
România va trebui să repornească, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, şi centralele termice pe bază de cărbun. Este o soluție pentru dobândirea independenţei energetic într-un termen cât mai scurt, spunea, în aprilie, ministrul Mediului, Tanczos Barna.
„Dincolo de distrugerile provocate de război, Europa se află şi într-o criză energetică. Toate statele europene caută soluţii pentru reducerea dependenţei la importurile de gaze şi ţiţei din Rusia. În acest context Romania va trebui să facă paşi concreţi, raţionali în direcţia asigurării independenţei energetice. Identificăm soluţii ca toate capacităţile de producţie să fie finalizate în regim de urgenţă. Anul acesta trebuie puse în funcţiune toate instalaţiile care sunt aproape de finalizare. Majoritatea acestora sunt soluţii bazate pe surse de energie regenerabilă”, a scris ministrul, pe Facebook, la doar câteva zile de la invazia Rusiei în Ucraina.
„Totuşi, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, va trebui să repornim şi centralele termice pe bază de cărbune. Această soluţie ţinteşte dobândirea independenţei într-un termen cât mai scurt, doar până când se vor pune în funcţiune şi îşi vor dovedi sustenabilitatea sistemele din surse regenerabile”, a adugat el.
România va renunța la cărbune până în anul 2030
În luna iunie, Ministerul Energiei a publicat un plan care arată că România va elimina cărbunele din sistemul energetic național până în anul 2030, măsură la care ne-am angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România a renunțat deja, până în prezent, la o parte din producția de energie pe bază de cărbune. Până la data de 31 decembrie 2021 au fost scoși din funcțiune, definitiv și ireversibil, 1.695 MW, respectiv: grupul energetic Turceni 3 cu o putere instalată de 330 MW, grupul energetic Ișalnița 8 cu o putere instalată de 315 MW, ambele aparținând Complexului Energetic Oltenia, precum și cele 5 grupuri energetice de 210 MW ale CTE Mintia – Deva, urmare aprobării date de Adunarea Creditorilor debitorului Societății Complexul Energetic Hunedoara SA.
Acum Guvernul a elaborat planul pentru a renunța definitiv la producția de energie cu ajutorul cărbunelui, până în 2030, așa cum și-a asumat prin PNRR.
„Prin proiectul de act normativ se stabilește ca încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit și huilă să se realizeze până la data de 31 decembrie 2030, prin retragerea din exploatare și închiderea definitivă și ireversibilă a capacității energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă, de 4.920 MW”, arată proiectul de ordonanță de urgență publicat în dezbatere publică.