ANALIZĂ Cărbunele nu prea mai are loc în piață. CE Oltenia produce „la avarie”, mai stă doar în contractele bilaterale și se străduiește să supraviețuiască în era decarbonării

Cărbunele „reușește” contraperfomanța ca, în acest an, să fie pe ultimele locuri în topul surselor generatoare de electricitate ale României. Potrivit datelor interactive Transelectrica, energia din cărbune nu a depășit 8-900 MWh zilnic, cu vîrfuri de 1.000 de MWh. Este cu mult față de ceea ce însemna cărbunele în anii trecuți, când 2.000 de MW zilnic însemna producție mică. Practic, acum, cărbunele a scăzut și sub gaz, ca sursă generatoare de electricitate, ceea ce, ca o constantă, nu s-a mai întâmplat în România. De fapt, cărbunele este acum pe ultimele locuri la generarea de energie, unde se „bate” cu solarul și biomasa. Eolianul este constant peste cărbune, nuclearul este constant peste cărbune și hidrocarburile sunt constant peste cărbune, o situație inedită, irepetabilă în istoria României. Energia hidro este și, în general, a fost și în trecut peste cărbune. Reamintim că CEO (Complexul Energetic Oltenia) este cel mai important subiect din planul de decarbonare al economiei românești, depus la Bruxelles, și de care sunt legate plata tranșelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va trebui, până la urmă, să-și închidă cu totul turbinele generatoare de energie pe bază de cărbune, în câțiva ani.

Conform informațiilor Economedia, această situație unică are loc în principal datorită faptului că Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de enegie din cărbune al țării, mai livrează energie doar pentru contractele bilaterale pe termen lung, încheiate acum un an sau doi ani, adică atunci când prețul electricității era de câteva ori mai scăzut.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Spre comparație, celălalt mare complex – Hunedoara – a devenit aproape irelevant, funcționând doar sporadic și doar pe servicii de sistem, adică la mare nevoie pentru Sistemul Energetic Național.

Însă Complexul Energetic Oltenia, încă funcțional, este drastic subcapacitat. „Niciodată CEO n-a funcționat așa, la nici 1.000 de MW. În fapt, la 1.700 MW era deja alertă. Acest fapt este drumul sigur către ieșirea din piață a cărbunelui și, în cele din urmă, la închidere. Acesta este rezultatul depunerii planului de decarbonizare la Bruxelles, cu rezultatul închiderii CEO în 2026, și a-l lega de banii din PNRR. Planul de decarbonizare, care înseamnă închiderea CEO – că despre ce altă decarbonizare putem vorbi – a fost făcut fără nicio dezvoltare în paralel. Spre deosebire de alte țări, vedem acum Germania și Polonia, noi am luat decizia să închidem, pur și simplu, cărbunele, fără a avea un plan de conversie a termocentralelor pe gaz, fără a avea odată terminată centrala pe gaz de la Iernut, fără să ai ce să pui în loc. Continuând așa, văd probleme mari cu asigurarea cashflow-ului, încă din martie. Ca să rezolve situația, vor tăia din cheltuielile cu serviciile, mentenanță și celelalte, n-au ce să facă. Plus concedieri. Ca să nu mai vorbim că, atunci când se vor termina contractele bilaterale în derulare, mergând atâta timp subcapacitat, cum vor mai putea intra în piață. Văd un 2023 crunt pentru CEO”, a declarat o sursă din industrie pentru Economedia.

Alte surse din piață nu văd însă atât de dramatic situația CEO. Recunosc că producția este mică, pentru că achiziția obligatorie de certificate de emisie CO2 face ca prețul de piață al Complexului să fie necompetitiv pentru piață. „Dacă prețul certificatului este la 100 de euro, ce poate să facă CEO în piață? Dacă prețul curentului de la CEO pleacă de la 100 de euro, la care se adaugă costuri și marja, cum să vinzi în piață? Uitați-vă cine închide piața, eolianul, solarul și chiar hidrocarburile. Nu înseamnă însă că, implicit, vor exista problemele cu cashflow-ul. Dacă totul este bugetat, dacă schema de personal este dimensionată în așa fel încât toate structurile funcționale să fie acoperite, atunci ar trebui să poată treacă peste 2023 relativ bine”, a precizat sursa.

Altă sursă, care, la fel, a dorit să-și păstreze anonimitatea, în acest subiect delicat, ne-a mai spus că, da, CEO mai stă doar în contractele bilaterale, semnate acum un an, acum doi ani, și are probleme reale în a mai găsi noi clienți în piață.

Guvernul a schimbat, în decembrie, legislația decarbonării sectorul energetic, adoptată inițial în vara lui 2022, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferentă lui 2022, în valoare de 2,8 miliarde euro.

Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în așa-numita „rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte. Planul de restructurare și decarbonare al Complexului, aprobat de Comisia Europeană, prevede că, până la jumătatea lui 2026, trebuie să devină operaționale noile centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, cu capacitate totală de 1.325 MW, adică producția pe cărbune trebuie stopată. Până în prezent însă, nu există demersuri concrete pentru centrale pe gaze în locul celor pe cărbune, În Oltenia.

Chiar la sfârșitul anului trecut, în 28 decembrie, Guvernul a amânat prin HG până la data de 1 octombrie 2023 închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 şi Turceni 7 şi a exploatărilor miniere aferente acestora, aparţinând Societăţii Complexul Energetic Oltenia, pentru siguranța funcționării Sistemului Energetic Național. Aceste două grupuri trebuiau să iasă din funcțiune încă din trimestrul 1 al acestui an.

Sectorul cărbunelui este, în teorie, primul din producția de energie, din punct de vedere al capacității instalate, peste hidroenergie. Sunt peste 7.000 de MW instalați și funcționali în termocentrale pe cărbune, dar, în realitate, funcționează constant circa 1.000 de MW, din pricina costurilor, cu precădere cele de mediu, și stării tehnice a instalațiilor