Câștigul salarial mediu net a trecut de 3700 de lei în februarie, dar și prețurile au crescut simțitor. Cele mai mari salarii sunt în IT, unde media e de peste 9000 de lei lunar

În luna februarie 2022, câştigul salarial mediu net a fost de 3721 lei, în ușoară creștere faţă de luna precedentă: cu 23 lei, arată datele Institutului Național de Statistică. Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 10,6%, dar indicatorii care țin cont de creșterea prețurilor arată că impactul pentru populație a fost limitat. Cele mai mari salarii medii s-au înregistrat în IT, iar cele mai mici în domeniul HoReCa, ambele sectoare ale căror reprezentanți se plâng de deficit de forță de muncă.

În luna februarie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6059 lei, cu 28 lei (+0,5%) mai mare decât în luna ianuarie 2022.  Câştigul salarial mediu net a fost 3721 lei, în ușoară creștere faţă de luna precedentă, cu 23 lei (+0,6%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9093 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2016 lei).

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real se calculează ca raport între indicele câştigului salarial nominal
mediu net şi indicele general al prețurilor de consum al populației, exprimat procentual.

Indicele câştigului salarial real a fost 101,9% ȋn luna februarie 2022 față de luna februarie 2021. Indicele câştigului salarial real a fost 100,0% ȋn luna februarie 2022 față de luna ianuarie 2022.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 225,5%, cu 0,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna ianuarie 2022.

Reprezentanții INS precizează că, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

În ce domenii au crescut salariile și unde au scăzut

În luna februarie 2022, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de reluarea activităţii anumitor agenţi economici, de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN s-au înregistrat după cum urmează: cu 30,6% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 10,6% ȋn fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;  între 7,0% și 10,0% ȋn activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), tranzacţii imobiliare, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;  între 1,5% și 4,5% ȋn activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi de servicii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), alte activităţi extractive, activităţi de editare, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, construcţii.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2022 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 9,1% ȋn extracţia minereurilor metalifere, respectiv cu 8,4% ȋn telecomunicaţii; între 5,0% și 7,0% ȋn depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi aeriene, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 1,5% și 3,5% ȋn fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, colectarea şi epurarea apelor uzate, alte activităţi industriale n.c.a., colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+0,6%), respectiv ȋn administraţia publică (+0,5%). Ȋn sănătate şi asistență socială câştigul salarial mediu net a fost în uşoară scădere (-0,4%) comparativ cu luna precedentă.

Cât de greu trăiesc românii?

În luna februarie, preţurile de consum au crescut cu 0,6% față de luna precedentă, arată datele INS. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 este 8,5%. Gazele au înregistrat cea mai mare creștere din lista cu indicii prețurilor: 44,94%, în interval de un an.

Indicele prețurilor de consum în februarie 2022 au urcat, față de aceeași lună a anului trecut, cu 8,84% la mărfuri alimentare, cu 9,33% la mărfuri nealimentare și cu 6,08% la servicii. Printre cele mai semnificative majorări s-au înregistrat la produse de morărit: 17,56%, mălai: +19,23%, cartofi +30,58, ulei comestibil: +26,12%. Energia electrică, gazele şi încălzire centrală s-au scumpit cu 10,96%, iar gazele au înregistrat cea mai mare creștere: 44,94%.

În trimestrul IV al anului trecut, veniturile totale ale unei gospodării din România erau, în medie, de 6055 lei, adică 2395 lei pe persoană, arată datele publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică (INS). Cheltuielile totale ale populaţie au fost, în medie, de 5291 lei lunar pe gospodărie şi au reprezentat 87,4% din nivelul veniturilor totale. Banii merg mai ales pe mâncare și taxe: produsele agroalimentare și cheltuielile cu locuința reprezintă aproximativ jumătate din cheltuieli.