Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Friedrich Ebert Stiftung, o fundație a stângii germane, a prezentat miercuri un studiu care arată că introducerea în România a unui impozit progresiv moderat, mărirea impozitului pe dividende, eliminarea scutirilor din construcții, IT și agricultură și alte taxe pentru anumite sectoare ar fi soluția pentru gaura bugetară și creșterile salariale pentru profesori din acest an. Studiul se axează în principal pe scenarii privind cotele și pragurile pentru un impozit progresiv pe salarii, fără a fi luate în calcul alte venituri ale contribuabililor, alte măsuri de compensare a majorării taxării sau alte reforme fiscale sau măsuri de îmbunătățire a colectării la nivelul ANAF. Inclusiv autorii acestui studiu afirmă că simpla măsură de introducere a impozitului progresiv are limitele sale din punct de vedere a sumelor colectate la buget. Printre cei care au prezentat acest studiu s-a regăsit și Victoria Stoiciu, numită recent consilier al premierului social-democrat Marcel Ciolacu, unul dintre principalii promotori ai introducerii impozitului progresiv în România.
Studiul propune o serie de „reforme fiscale modeste”, pe termen scurt, care „ar permite finanțarea golului bugetar din prima parte a anului 2023 (20 miliarde RON) și un răspuns pozitiv la subfinanțarea învățământului reliefată de greva profesorilor (8 miliarde RON, 1,6 miliarde euro)”.
Reformele propuse de studiu ar aduce la bugetul de stat 38 miliarde de lei (7,6 miliarde de euro), conform inițiatorilor. Astfel, principalele reforme propuse sunt: introducerea unui impozit moderat progresiv, mărirea impozitului pe dividende, eliminarea scutirilor din construcții, un impozit de 1,2 la sută pe cifra de afaceri peste pragul de 1 miliard de lei pentru firmele din energie, 100 milioane lei pentru firmele din retail, toate firmele de jocuri de noroc, coborârea pragului la microîntreprinderi la 250.000 de euro, eliminarea scutirilor din IT, construcții și agricultură.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Studiul propune 4 scenarii de impozit progresiv pe salarii, care ar aduce de la 5 miliarde lei până la 15 miliarde lei la bugetul de stat.
De exemplu, în scenariul care ar aduce 15 miliarde lei la buget, studiul propune ca impozitul de 10% pe venit să fie menținut pentru salariile sub 3.000 lei brut (salariul minim din prezent), diferența peste 3.000 lei să fie impozitată cu 16% pentru suma cuprinsă între 3.000 lei și 115.000 lei, iar dacă salariul depășește nivelul de 115.000 lei brut, diferența să fie impozitată cu 19%.
Precizare: Suma corectă din imagine este 11.500 RON (în loc de 115.000 RON)
Important de menționat că autorii studiului au făcut aceste simulări de impozitare progresivă doar pe veniturile din salarii, fără a lua în calcul alte venituri ale contribuabililor, deci nu este studiat un model mai amplu de reformă, care ar lua în calcul toate veniturile globale ale unui contribuabil. Studiul propune așadar creșterea impozitării pe venit pe salariile mai mari decât salariul minim. De asemenea, el nu propune o soluție pentru diminuarea contribuțiilor sociale, care sunt la cel mai înalt nivel din UE raportat la PIB. El nu propune, de asemenea, nici o altă soluție pentru creșterea veniturilor fiscale decât creșterea taxării. El nu oferă nici o soluție pentru creșterea colectării taxelor la buget. În plus, el nu oferă nici soluții pentru eliminarea derapajelor din cheltuielile fiscale ale statelor. Amintim că inclusiv Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional recomandă României să treacă de la cota unică la impozit progresiv pe termen lung, însă această recomandare este parte dintr-un pachet mult mai amplu de măsuri, care ar trebui luate simultan și împreună.
Cornel Ban, economistul care a elaborat studiul, afirmă însă că acesta „trebuie privit ca paracetamol și leucoplast”, că „vorbim de o ambulanță, nu de o reformă” și chiar și cu aceste propuneri de reformă România va rămâne în continuare „o țară cu sistem fiscal la limită, se va târâ în continuare comparativ cu vecinii din grupul Vișegrad”.
El subliniază totodată, că oricât de progresiv ar fi impozitul introdus, această măsură nu poate aduce mai multe de 20 de miliarde de lei la bugetul de stat. „Impozitarea progresivă doar pe veniturile din salarii își atinge limitele. Datele ar fi diferite dacă ar fi un impozit global”, a mai spus economistul.
Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, a declarat în cadrul prezentării că imperativul acestui studiu este atât creșterea veniturilor bugetare, în acest impas fiscal, dar și reducerea inegalităților.
Amintim de asemenea că Victoria Stoiciu a fost numită luni consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Marcel Ciolacu. Economedia a întrebat-o pe Victoria Stoiciu în ce calitate a prezentat studiul comandat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung, ținând cont că o funcție într-un ONG (organizație neguvernamentală) nu este tocmai compatibilă cu o funcție guvernamentală simultană. Ea a răspuns că și-a suspendat încă de marți contractul de muncă la fundație, imediat după publicarea deciziei de numire în Monitorul Oficial. Însă a afirmat că a primit dispensă de la conducerea Fundației pentru a duce proiectul studiului la bun sfârșit.
„Nici nu am dat pe la Guvern, încă nu am început, nu mi-am preluat mandatul. Tot ce am spus puteți să luați în numele personal, nu reprezintă poziția Guvernului, nu am avut mandat de la Guvern”, a spus ea la solicitarea Economedia.
Victoria Stoiciu a mai declarat pentru Economedia că, deși susține ideea impozitului progresiv, personal nu este de acord cu pragurile de salarii incluse în studiu.
Amintim că premierul Marcel Ciolacu este unul din principalii promotori ai impozitării progresive. Conform Victoriei Stoiciu, studiul a fost prezentat în premieră mass-mediei marți, iar ulterior a fost trimis la Guvern. „Nu știu dacă știe personal Marcel Ciolacu (de concluziile acestui studiu, n.r.), colegii de la Guvern știu că urmează să fie lansat acest studiu. Sunteți primii care l-ați văzut. Am trimis după acest eveniment un comunicat și la baza de date care conține reprezentanți ai Guvern”, a spus ea.
Studiul comandat de fundația Friedrich Ebert Stiftung este semnat de Corneliu Ban, profesor doctor, specialist în economie internațională la Copenhagen Business School, un gânditor asumat de stânga. Modelarea econometrică a fost realizată dePetre Buciu, cercetător independent, analist de date.
Studiul integral poate fi citit AICI.