Sursă foto: Unsplash
În contextul în care există discuții cu privire la plafonarea prețurilor la unele alimente, analiștii trag un semnal de alarmă și spun că o astfel de măsură nu este una justificată, iar aplicată pe termen lung poate duce către o scădere a producției agricole și s-ar putea extinde astfel un „cancer în toată economia”.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, este de părere că plafonarea preţului la alimentele de bază ar reprezenta o soluţie pentru România, această măsură fiind aplicată şi de alte ţări europene. Totuși, Ungaria nu este totuși cel mai bun exemplu, deoarece plafonarea impusă de guvernul Orban a dus deja la raționalizarea alimentelor în două supermarketuri: Lidl și Spar.
Retailerii din România chestionați de Economedia cu privire la posibilele efecte ale unei plafonări ale prețurilor nu au răspuns la solicitările noastre până la momentul publicării articolului.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Premierul Nicolae Ciucă exclude o plafonare a prețurilor la alimentele de bază, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. În schimb, premierul Ciucă ia în calcul o eventuală scădere a TVA la alimente chiar până la zero, dar o astfel de decizie depinde de o decizie la nivel european, care e așteptată în circa două luni de la Consiliul miniștrilor de Finanțe (Ecofin).
Aurelian Dochia, analist economic, spune că există mereu riscul ca experiența istorică să se repete, iar România să ajungă la aceeași situație ca în 1989, când a existat o listă de prețuri maximale ale produselor comercializate pe piață prin care se impunea o valoare maximă a produselor vândute pe piață.
„Dacă lucrurile se rezolvă într-o perioadă scurtă, timp de câteva săptămâni, s-ar putea ca această plafonarea a prețurilor să nu aibă niciun efect, dar dacă va exista pe termen lung vor dispărea anumite articole cu prețuri plafonate de la vânzare. Cunoaștem aceste lucruri pentru că avem această experiență chiar înainte de 1989. Se presupunea că vânzătorii din piață nu pot depăși prețurile afișate de pe listele mercuriale și practic produsele cele mai căutate nu se găseau deloc, le puteai cumpăra însă cu un preț mai mare ca cele din mercurial”, a declarat Aurelian Dochia pentru Economedia.
Acesta spune că cele mai afectate vor fi persoanele care au un loc de muncă solicitant, sunt ocupați o bună parte din zi și nu au timp să își procure alimentele necesare care ar putea lipsi din magazine.
O măsură pentru a preveni astfel de penurii, spune analistul, este intervenția prin sistem de taxe și impozite sau prin ajutoare acordate familiilor cu resurse scăzute, exemple puse în aplicare de alte țări.
Plafonarea prețurilor a avut consecințe importante și în trecut, în alte țări
În trecut, au mai existat exemple de prețuri plafonate unde consecințele au dus tot la o penurie de servicii, așa cum a fost în cazul Germaniei, anul trecut.
„În Berlin, Germania, din cauza creșterii prețurilor la chirii, s-a organizat un referendum și s-a stabilit introducerea unei plafonări a chiriilor, lucru care a dus la o penurie pentru închirierea locuințelor”, precizează analistul.
Timp de mai mulţi ani chiriile din Berlin au fost mai mici decât în alte oraşe importante din Europa, dar începând din 2008 aproape s-au dublat în condiţiile în care aproximativ 40.000 de persoane s-au mutat în fiecare an în capitala Germaniei. Potrivit celor mai recente cifre publicate de portalul imobiliar Immowelt, berlinezii alocă, în medie, un sfert din salariul lor pentru chirie. Doar 18,4% din locuitorii Berlinului sunt proprietari de locuinţe, unul din cele mai mici procente din Europa.
Citește mai multe despre Plafonarea chiriilor, eșec în Germania. Curtea Constituțională a decis că legea care impunea plafon pentru chiriile apartamentelor din Berlin e invalidă.
Scăderea producției, o altă consecință a plafonării prețurilor
Toate consecințele se observă în lanț, un prim efect fiind penuria în supermarketuri, iar apoi se va duce către lanțurile de producție, iar producătorii nu vor mai fi interesați să investească din moment ce vor exista aceste restricții de cumpărare, crede Aurelian Dochia.
„Scade chiar producția și posibilitatea de a relua producția pe termen lung din moment ce se închid și este foarte greu să le reiei. Dispare interesul de a investi în aceste zone și se extinde astfel un cancer în toată economia”, potrivit lui.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a transmis că rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,19% în luna decembrie 2021, de la 7,8% în noiembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,73%, mărfurile alimentare cu 6,69%, iar serviciile cu 4,49%. INS a precizat că indicele armonizat al preţurilor de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2021 este 100,51%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2021, comparativ cu luna decembrie 2020, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,7%.