Ce impact financiar ar putea avea retragerea României din cele două bănci rusești în care este membră

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un act normativ în baza căruia va întreprinde demersurile necesare pentru retragerea României din cele două bănci rusești în care este membră: Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE). Mișcarea va fi derulată în mod coordonat cu Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria. Însă retragerea ar putea un impact financiar puternic asupra bugetului, asupra unor companii românești finanțate de aceste bănci și asupra fondurilor de pensii private.

România contribuie la BII cu un capital subscris vărsat de 26,10 milioane de euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 50,59 milioane de euro. Totodată, România contribuie la BICE cu un capital subscris vărsat de 14,23 milioane euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 14,23 milioane euro. Astfel, impactul financiar suportat de Guvern de la buget pentru retragerea din aceste două bănci se va ridica la peste 40 de milioane de euro, care reprezintă cel puțin valoarea capitalului social vărsat.

Pe lângă acestea, Guvernul va trebui să susțină și cheltuieli privind asistența tehnică și juridică pentru procesul de retragere din cele două bănci.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Ministerul Finanțelor susține, însă, că nu se poate defini, momentan, impactul financiar și că pentru un calcul exact ar trebui contractat un auditor extern.

Totodată, Banca Internațională de Investiții a împrumutat sume importante de pe piața românească, după o emisiune de obligaţiuni de 500 milioane lei la Bursa de Valori Bucureşti. Nu este clar ce se va întâmpla cu această sumă împrumutată, după ce România se va retrage din bancă.

Totodată, și fondurile de pensii din România au expunere majoră pe Banca Internațională de Investiții. Din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, patru – NN Pensii, Vital, BCR Pensii şi BRD Pensii – aveau în septembrie 2021 plasamente în obligaţiuni la Banca Internaţională de Investiţii, de aproximativ 784 milioane lei. Nu este clar ce impact va avea retragerea asupra investițiilor fondurilor de pensii private.

Banca Internațională de Investiții a finanțat și proiecte importante derulate de companii din România, prin împrumuturi acordate acestora, ele fiind de asemenea sub semnul întrebării.

Conform site-ului BII, cele mai importante proiecte finanțate de bancă în România sunt:

• Agricover Credit IFN – 10 milioane euro finanțare pe 7 ani pentru sprijinirea IMM-urilor
• Avicola – 17 milioane euro finanţare pe 7 ani în scopul modernizării
• Heliosagri – 20 milioane euro finanțare pe 7 ani în scopul achiziției fabricii de ulei comestibil și dezvoltării producției
• Medicover – 20 milioane euro pe 10 ani pentru dezvoltarea de unități medicale în România, Ungaria și Slovacia

Ambasada Rusiei la Bucureşti detalia, în 2019, o parte dintre aceste investiții, dar și altele:

• La 13 iulie 2015, Banca Internaţională de investiţii a semnat un acord de credit cu compania românească Agricover Credit IFN SA. Fondurile de creditare urmau să  fie orientate spre susţinerea gospodăriilor fermierilor mici şi mijlocii din România. Creditul în valoare de 10 milioane euro a fost acordat pentru o perioadă de 7 ani.
• La 8 iulie 2016 a fost încheiat un acord de credit cu compania românească Avicola Buzău SA (grupul Aaylex, marca CocoRico) în valoare de 4,3 milioane de euro pe un termen de 5 ani. Fondurile au fost îndreptate pentru achiziţionarea de active (ferme crescătorii de păsări şi un abator) pentru a creşte propria producţie de carne de pasăre.
• La 22 martie 2017 a fost încheiat un acord prin care Banca Internaţională de investiţii a participat la creditarea societăţii conerciale româneşti MEP Retail Investments SRL cu o sumă totală de 1.380 milioane lei (cota de participare a BII este de 75 milioane lei) cu scopul de a finanţa tranzacţia de achiziţionare a companiei româneşti Profi Rom Food SRL, care activează în domeniul dezvoltării reţelelor comerciale de desfacere a produselor alimentare.
• La 27 iulie 2017, a fost încheiat un acord de credit participativ, cu companii din grupul românesc „Iulius” în valoare de până la 20 de milioane de euro. Fondurile urmau să fie direcţionate spre acordarea finanţării pe termen lung a construcţiei centrelor comerciale în România.

În plus, în 2019, Banca Internațională de Investiții, fosta bancă a statelor comuniste, controlată de Rusia și cu sediul la Moscova, a acordat un împrumut companiei moldovene Trans-Oil pentru a cumpăra fabrica de ulei de la Țăndărei (Ultex Țăndărei), scria G4Media, aici. Trans-Oil este o companie fondată în Republica Moldova și controlată în mod formal de Vazha Dzhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie (rusă, americană și moldovenească). Potrivit unei investigații Newseek România, compania lui Vazha Dzhashi este sub influența oligarhului Vlad Plahotniuc, la acea vreme conducătorul de facto al guvernului de la Chișinău.

BII mai transmitea, în 2015, că omul de afaceri Gabriel Comănescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere (GSP), a făcut o vizită la Moscova unde a vorbit cu oficialii BII despre o posibilă cooperare în domeniul energiei. Aceasta nu s-a materializat, conform informațiilor publice.

Citește și: 

„Banca lui Putin”. Toate controversele și scandalurile din jurul băncii obscure rusești în care România e membru