Ce investiții în metrou sunt finanțate prin PNRR: şase staţii noi la Bucureşti şi nouă la Cluj Napoca. În faza a doua încă 17 staţii

Investiţiile propuse în PNRR aferente Transportului durabil vizează dezvoltarea infrastructurii feroviare şi de metrou, pentru Bucureşti şi Cluj-Napoca fiind incluse două proiecte pentru extinderea/construirea reţelei de metrou.

Astfel, pentru Bucureşti, într-o primă fază, Guvernul vrea să extindă Magistrala M4 cu 5,2 kilometri şi şase noi staţii de la Gara de Nord până la Gara Filaret.

În ceea ce priveşte metroul de la Cluj Napoca, tot în prima fază, prin PNRR ar putea fi finanţată construirea secţiunii M1 Cluj Napoca – Sfânta Maria – Europa Unită cu nouă staţii şi 7,5 kilometri.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Practic, liniile de metrou de Bucureşti şi Cluj Napoca sunt prevăzute a se realiza în două faze: prima etapă, respectând obligaţia de finalizare până în 2026 cuprinde lucrări de structură de rezistenţă, staţii şi interstaţii, tuneluri, galerii şi alte construcţii (M4 la Bucureşti şi M1 la Cluj Napoca, 12,7 km şi 15 staţii) pentru ca, în faza a doua cu finalizare în 2028, Magistrala M4 să ajungă de la Filaret la Gara Progresu (ieşirea din Bucureşti spre Giurgiu), adică alte şapte staţii plus un depou, cu o lungime de 6,7 km, iar pentru M1, la Cluj Napoca, să fie funcţionale toate cele 19 staţii.

Astfel, se propune o secvenţiere funcţională a lucrărilor pe M4 şi M1, având în vedere complexitatea proiectelor şi termenele impuse prin PNRR:

FAZA 1: Lucrări de structură de rezistență – cu finalizare în trimestrul trei 2026 – indicatorul fiind 12,7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente

– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;

– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km.

FAZA 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare în trimestrul patru 2028

– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;

– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km.

Rezultă că de-abia în 2028 linile Gara de Nord – Filaret – Progresu (M4 Bucureşti), respectiv Ţara Moţilor Europa Unită/Muncii (M1 Cluj -Napoca) să fie şi funcţionale. Pentru prima fază, componente din proiecte pot fi finanţate prin PNRR, nu însă şi faza a doua. Dacă lucrările nu vor fi complet finalizate în 2028, atunci se pierde finanţarea prin PNRR.

Costuri estimate pentru noile linii de metrou

Cele două investiţii pentru metrou la Bucureşti (extindere) şi Cluj Napoca (prima linie subterană din municipiu) au o valoare totală de aproximativ 3 miliarde euro, iar suma cerută la finanţare prin PNRR este de 600 milioane euro.

Pentru diametrala Nord – Sud, Gara de Nord – Gara Progresu (13 kilometri, 13 staţii plus un depou), indicatorii tehnico – economici arată o valoare a investiţiei de 8 miliarde lei. Prima secţiune Gara de Nord – Filaret, proiect în care sunt incluse şi 15 rame noi, are o valoare estimată de 909 milioane de euro, potrivit anexelor PNRR consultate de Economedia. Viteza comercială va fi de 36 km/h, iar capacitatea maximă de 50.000 persoane/oră/sens. Prin PNRR se solicită 290 de milioane euro.

PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR)

Pentru linia de metrou din Cluj cu o lungime de 20 de kilometri şi 19 staţii (14 fiind pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca), estimarea investiţiei este de 5,7 miliarde lei, iar durata de execuţie şapte ani, potrivit Hotărârii de Guvern din toamna anului trecut. 

Prin PNRR, pentru secţiunea 1: Sfânta Maria – Europa Unită se solicită 310 milioane euro. În prezent, pentru metroul clujean este în lucru documentaţia tehnică. Municipiul Cluj-Napoca are cea mai dinamică creştere a populaţiei, notează Ministerul Transporturilor, iar rețeaua stradală existentă a municipiului și implicit rețeaua de transport nu poate asigura necesarul pentru dinamica socio-economică, fapt care a condus în ultimii ani la accentuarea fenomenului de congestie a traficului nu doar pe axa principală de traversare a municipiului Cluj-Napoca, est-vest, vest-est, dar și pe căile de acces spre/dinspre municipiu din localitățile limitrofe ale municipiului Cluj-Napoca.

Legat de proiectul M1 Cluj-Napoca, la nivel european sunt două elemente ce definesc necesitatea unui metrou: „populația deservită (Cluj-Napoca are 400.000 locuitori) şi configurația longitudinală a orașului (pe o singură axă) definitorie pentru Cluj-Napoca pe axa est-vest ce include legătura cu cea mai mare comună din țară (Florești) ce este legată funcțional de Cluj-Napoca”,  se arată în PNRR.

Din punct de vedere al capacității de transport metroul din Cluj-Napoca va include:

– 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);

– Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/oră și sens;

Pentru cele două linii noi de metrou, pornind de la premisa că UE aprobă cele două investiţii şi finanţarea de 600 milioane de euro, rămân aşadar încă 2,4 miliarde de euro care trebuie asigurate prin noul Program Operaţional Transport (POT) şi cu bani de la buget.

„În ceea ce privește complementaritatea cu alte surse de finanțare, investițiile care privesc dezvoltarea rețelei de metrou, acestea se vor realiza corelat cu finanțare din Programul Operațional Transport și Buget de Stat și vizează finalizarea magistralelor de metrou aflate în construcție, cât și dezvoltarea rețelei de metrou prin implementarea de noi magistrale sau prelungirea acestora”, se arată forma finală a PNRR, prezentată ieri.

Avantajele competitive ale metroului față de celelalte mijloace de transport sunt: frecvența, viteza comercială, capacitatea, confortul și siguranța.