Ce se întâmplă cu economia României? Inflația, explozia prețului la energie electrică și criza politică

Inflatie

Premierul demis Florin Cîțu a criticat recent Banca Națională Română (BNR) pentru că nu a luat la timp măsuri pentru încetinirea ratei de inflație. BNR a ridicat dobânda de politică monetară, principalul său instrument pentru stabilizarea prețurilor, abia în luna octombrie, în contextul în care inflația a ajuns la 6,3% deja în luna septembrie și la 7,9% în luna octombrie, depășind semnificativ previziunile BNR.

O mare parte a creșterii inflației, măsurată prin Indicele Prețurilor de Consum (IPC), poate fi explicată prin creșterea alarmantă a prețurilor la energie. Energia electrică s-a scumpit față de 2020 cu circa 25%, iar prețul la gaze a crescut cu 20%. În topul scumpirilor se regăsesc și alimentele: cartofi, brânză de oaie, margarina, legume şi conserve de legume, peşte proaspăt, respectiv tutunul.

Mai mulți economiști atrag atenția asupra diferențelor dintre inflația provocată de creșterea generalizată a prețurilor și inflația provocată de volatilitatea crescută a prețurilor la energie și alimente. Inflația de „bază”, ce exclude din calculul IPC anumite sectoare cu volatilitate crescută, poate prezice mai bine dacă există riscul unui fenomen inflaționist sau dacă este vorba de o creștere temporară a prețurilor într-un sector economic.

În acest caz, creșterea înainte de timp a ratei de politică monetară pentru încetinirea inflației, poate reduce accesul la credite în economia România prin creșterea indirectă a ratelor bancare. Drept consecință, există riscul reducerii creșterii economice măsurate prin produsul intern brut (PIB). În august, Fondul Monetar Internațional estima că economia României va crește cu 7% din PIB în 2021.

Explozia prețurilor la energie electrică 

Creșterea alarmantă a prețurilor facturilor de energie electrică este rezultatul unei „furtuni perfecte”, după cum explică Mihai Bălan, consultant în domeniul energetic, într-un articol pentru Hotnews.ro. Piața românească de energie electrică recent liberalizată a avut de suferit de pe urma contextului internațional dificil. Reducerile neașteptate a stocurilor disponibile de gaze naturale, o sursă importantă de energie în Uniunea Europeană, împreună cu noile politici ecologice ale Uniunii Europene ce încurajează tranziția de la combustibili fosili la surse de energie regenerabilă, au dus la creșterea prețurilor la energie în UE.

Chiar dacă dispune de un mix energetic echilibrat ce ar permite un nivel crescut de independență energetică față de prețurile de import sau alte fluctuații de preț, România a fost afectată în mod disproporționat de creșterea prețului la energie, după cum explică și Prof. Univ. Cosmin Marinescu într-un editorial Contributors. Liberalizarea de suprafață, la nivel de consumator, trebuie cuplată cu menținerea prețurilor competitive la nivel de producător, luând în considerare și nevoia de profit pentru accelerarea investițiilor în sectorul energetic. Împreună cu guvernul, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și Consiliul Concurenței vor avea de gestionat o situația dificilă ce poate afecta grav o mare parte a consumatorilor de energie.

Uniunea Europeană pregătește un set de măsuri care ar putea reduce vulnerabilitatea pieței europene de electricitate față de șocurile externe de prețuri în energie, dar este puțin probabil ca efectele să fie resimțite înainte de iarnă când 40 de milioane de consumatori europeni vor întâmpina dificultăți privind costurile energiei electrice. Propunerile europene includ introducerea și achiziția comună a rezervelor de gaz natural, dar și creșterea investițiilor în surse de energii regenerabile și metode avansate de stocarea energiei.

Fragilitatea lanțurilor de aprovizionare

Pandemia de coronavirus a afectat drastic posibilitățile și preferințele de consum. Dacă în timp de lockdown consumul de bunuri și servicii a scăzut dramatic, în ultima perioadă consumul, în special de bunuri, a depășit semnificativ cererea din anii precedenți. În contextul globalizării crescute și nivelului înalt de comerț internațional, lanțurile de aprovizionare au început să cedeze în fața cererii de bunuri și lipsei de forță de muncă.

Criza lanțurilor de aprovizionare poate afecta nu doar timpii de așteptare pentru livrarea de produse, cum este cazul industriei auto, ci și disponibilitatea produselor în general. După cum avertizează un comandant de navă, poate ar trebui să ne facem deja cumpărăturile pentru Crăciun: „Dacă n-ați făcut-o, vă sfătuiesc să vă scoateți cardul de credit, fugiți la bancomat și la shopping, pentru că de Crăciun s-ar putea să vă întoarceți cu mâna goală” (Digi 24).

Încă nu este clar cât vor dura aceste crize de aprovizionare și ce efect vor avea asupra economiei. Penuria de bunuri și creșterea prețului la energie pot provoca un efect domino de amplificare a costurilor de producție și a prețului de consum. După cum spune preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „Noi credem că riscurile sunt în sus pentru inflaţia pe acest an. Riscurile sunt în sus, întrucât situaţia este foarte, foarte tumultoasă în Europa şi ştirile care vin nu sunt liniştitoare. (…) Revenirea economică este însoţită de un puseu inflaţionist care nu este clar cât va dura, cât de persistent va fi acesta, deoarece există perturbări ale lanţurilor de producţie, există o criză a aprovizionării cu energie care se simte foarte dureros şi în economia noastră (…)”, citat în Adevărul.

Politică și pandemie

Recent, România a ajuns pe locul 1 în lume privind rata deceselor de coronavirus, în mare parte din cauza nivelului redus de vaccinare în rândul populației generale. În contextul în care românii se află în cel mai mare risc de sărăcie din Uniunea Europeană, costurile umane deja foarte mari pot fi amplificate de încetinirea creșterii economice a României. Ultimul val de infecții poate afecta și forța de muncă, implicit și lanțurile de aprovizionare foarte fragile.

După cum argumentează și Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, pentru a reduce presiunile asupra lanțurilor de aprovizionare, trebuie încurajată vaccinarea, poate chiar și prin obligativitate. Din păcate, lipsa unui guvern cu puteri depline nu permite gestionarea adecvată a crizei sanitare, a creșterii neașteptate a prețului la energie electrică sau prevenirea unei crize economice mai profunde.

Roland Kristo a fost selectat pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.

Roland a fost stagiar la Centrul Român de Politici Europene, iar în prezent este redactor la Political Economy Review. Își propune ca în viitor să se specializeze în politici publice. Roland studiază Filosofie, Politică și Economie la King’s College London.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.