Ce vrea mediul de afaceri de la viitoarea coaliție de guvernare: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare și investiții / Burnete: „Mediul privat are nevoie de claritate și predictibilitate, și asta nu va veni în absența unui buget credibil”

Confederația Patronală Concordia, organizație patronală care reprezintă peste 3.000 de companii cu capital românesc și străin din 17 industrii, transmite că mediul de afaceri solicită de la viitoarea coaliție de guvernare reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare și investiții. Radu Burnete, director executiv al Concordia, a declarat că mediul privat are nevoie de claritate și predictibilitate, și asta nu va veni în absența unui buget credibil, iar viitorul Guvern trebuie să dea direcția viitoarelor reforme, chiar dacă nu se poate apuca de ele.

Confederația Patronală Concordia a realizat un document de poziție prin care propune partidelor politice pro-europene un set de măsuri urgente pe care noul Guvern trebuie să le ia pentru a adresa problemele sociale și economice. Aceste măsuri au ca scop restabilirea încrederii în stat și în serviciile publice, precum și echilibrarea finanțelor publice.

Radu Burnete, director executiv Concordia, a declarat: „Transmitem, astăzi, partidelor politice un apel pentru implementarea unor măsuri și direcții pe care le vedem prioritare, pe termen scurt, pentru noul guvern. Avem așteptări mari de la negocierile dintre partidele pro-europene. România are nevoie de un guvern stabil și de un buget credibil, cât se poate de repede. Deocamdată, declarațiile politice că vor fi tăiate cheltuieli sau că nu vor fi introduse noi taxe nu se bazează pe nimic. Le-am mai tot auzit. Aritmetica bugetară este rece și o vedem și noi. Ca să își poată vedea de investiții, într-un moment în care economia a încetinit, mediul privat are nevoie de claritate și predictibilitate, și asta nu va veni în absența unui buget credibil. Dincolo de asta, un guvern format din patru partide nu se poate apuca peste noapte de toate reformele pe care cetățenii le așteaptă, dar poate transmite niște semnale clare că a înțeles direcția și o urmează. Nu în ultimul rând, noul guvern va avea misiunea grea să organizeze cât mai repede un nou scrutin prezidențial, de data aceasta, fără cusur. Ne așteptăm ca, de îndată ce noul guvern este format, să fim chemați la discuții și consultări despre starea economiei românești și despre aceste măsuri prioritare pe care le propunem. Suntem aici să ajutăm cu expertiză, cifre, studii de piață, realism și încrederea că putem depăși acest moment de criză prin măsuri concrete”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Astfel, Concordia consider că sunt 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, pe termen scurt, din partea noului guvern: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiții.

Reduceri de cheltuieli bugetare

O temă care răspunde ambelor preocupări enunțate mai sus, cu măsuri precum:

• Un plan pentru desființarea privilegiilor excesive din administrația publică.
• Înghețarea creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii la nivelul inflației și o evaluare realistă dacă România își permite în 2025 toate indexările și creșterile de salarii și pensii publice prevăzute de lege.
• Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraționale și utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziții publice, care trebuie să fie mai puțin greoi, orientat către un rezultat optim cost-beneficiu și care să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice și nici birocratizarea excesivă.
• Respectarea guvernanței corporative și eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcțiilor de administrarea și reglementare. O mare parte a companiilor de stat nu au performanțe economice optime, iar pachetele lor de remunerație și cheltuielile pe care le fac nu țin cont de această realitate. Companiile statului trebuie conduse după principii de guvernanță orientate pe performanță. Acest lucru este cu totul realist și posibil pentru că vedem anumite companii de stat care au o astfel de guvernanță și asta se reflectă vizibil în activitatea, rezultatele și proiectele pe care le desfășoară.

Echilibrarea fiscal-bugetară

România are nevoie rapid de un buget predictibil pentru anul 2025. Amânarea unor decizii clare și oneste atât în ceea ce privește cheltuielile, dar și în privința introducerii unor noi taxe, eliminarea unor facilități sau măsuri de creștere a veniturilor dacă aritmetica bugetară și decizia politică le fac inevitabile, nu va face decât să crească nivelul de impredictibilitate. Companiile au nevoie să înțeleagă ce costuri vor avea în 2025 și în viitor pentru a nu bloca și amâna investiții. În absența unui echilibru bugetar și a predictibilității care să mențină economia pe linia de plutire în 2025, nu vor putea fi finanțate nici alte reforme majore de care România are nevoie, precum cele din educație și sănătate.

• Guvernul trebuie să prezinte de urgență un pachet realist de măsuri pentru echilibrarea deficitului public și reducerea acestuia și să se consulte cât mai repede cu mediul privat.
• Menținerea sistemului de impozitare cu cotă unică, încă un atu important al României, atât în relația cu cetățenii (susținerea clasei de mijloc), cât și cu companiile (un plus de competitivitate).
• Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o așezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată și a permite accesul pe piață a unor categorii care sunt inactive în prezent. Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, așa cum se întâmplă și cu alte tipuri de contracte, de autoritățile de control.
• Utilizarea unor instrumente fiscale pentru asigurarea unor condiții de concurență egală în mai multe sectoare economice: facilități de cazare închiriate pe termen scurt, impozitarea autovehiculelor.
• Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să mențină România relevantă economic în contextul regional și global.
• Renunțarea la plafonarea prețurilor la energie și consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca și renunțarea la plafonarea prețurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază. Aceste măsuri creează distorsiuni masive în economie care, în final, nu sunt în beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de funcționare a pieței nu poate fi nici strategie economică, nici politică comercială, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitivă.

Debirocratizare

Un astfel de proces, care se poate accelera chiar și cu resursele existente, servește mai multor obiective, contribuind simultan la creșterea satisfacției cetățenilor în relația cu statul, facilitarea dezvoltării de afaceri sau a antreprenoriatului și inclusiv la îmbunătățirea colectării la bugetul de stat.

• Simplificarea proceselor birocratice de evaluare și accesare a fondurilor europene – evaluarea implementării proiectelor trebuie să se facă în funcție de îndeplinirea obiectivelor, nu de alte considerente birocratice. Monitorizarea evaluării nu trebuie să pună presiune pe beneficiari. În locul unor verificări constante și excesiv birocratice, este de preferat modelul utilizat de Comisia Europeană: o supervizare a obiectivelor aprobate, coroborată cu un audit foarte minuțios pentru un procentaj mic de proiecte.
• Numirea unui vice prim-ministru cu atribuții clare de a digitaliza instituțiile publice și a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social și economic semnificativ: cărți de identitate, înmatriculări, căsătorii și alte evenimente de viață importante pentru care cetățenii ar trebui să aibă o experiență rapidă și eficientă în raport cu statul. Digitalizarea trebuie privită ca un element cheie al îmbunătățirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat.
• Simplificarea procedurilor și eliminarea cerințelor pentru emiterea documentelor recurente, printr-o interconectare reală între instituțiile de la toate nivelurile.
• Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripție – contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuși unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui direcționate spre contribuabilii identificați ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.
• Adoptarea unor criterii obiective și transparente de selecție a contribuabililor pentru control: ANAF ar trebui să utilizeze indicatori de risc clar definiți pentru a selecta contribuabilii supuși controalelor, iar explicarea acestor criterii ar contribui la reducerea percepției de abuz și ar stimula conformarea voluntară.
• Cadru legal general unitar cu privire la desfășurarea activității de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituție care să asigure și o delimitare clară a competențelor și coordonarea activităților de control între autoritățile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporționalitatea sancțiunilor).
• Inventarierea de către registrul comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziția publicului a acestor informații întro manieră ușor accesibilă, transparentă, completă și clară.
• Dezvoltarea unor comisii unice de avizare și birouri județene de investiții: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare.
• Asigurarea predictibilității plăților și decontărilor de la stat către mediul privat (rambursări de TVA, decontare concedii medicale și medicamente, plăți către furnizorii de energie care finanțează schemele de compensare, etc).

Investiții

Accelerarea atragerii fondurilor europene disponibile pentru România, care să se materializeze în investiții și programe cu efect de multiplicare.

• Operaționalizarea reformelor și jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranșele de finanțare curente.
• Deblocarea fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021- 2027, împreună cu debirocratizarea lor amintită mai sus și extinderea bazei de beneficiari.
• Investiții rapide și masive în dezvoltarea de competențe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune și să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanțate din fonduri europene.
• Continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuție și finalizarea acestora pentru a crește competitivitatea economică a firmelor din România. Scalarea investițiilor finanțate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită.