Echilibrul dintre viața profesională și cea privată este adesea considerat esențial pentru un stil de viață sănătos și bunăstarea psihologică. Atitudinea unei țări față de muncă e importantă pentru cei care își doresc să se mute în străinătate, iar BBC a făcut un top al țărilor care respectă cel mai mult acest concept.
Indexul Global Life-Work Balance 2023 realizat de compania de resurse umane Remote ia în considerare aspecte precum concediul anual legal, procentul minim de indemnizație de boală și valoarea concediului de maternitate plătit. De asemenea, BBC a analizat datele OCDE care analizează câte ore lucrează angajații și cât timp dedică oamenii pentru petrecerea timpului liber și îngrijire personală.
Noua Zeelandă conduce clasamentul Remote, cu 26 de săptămâni plătite de concediu de maternitate, stimulată de un salariu minim relativ ridicat, 32 de zile de concediu anual legal și un procent de minimum 80% de indemnizație de boală.
Dar, mai mult decât orice politică anume, cultura generală este cea care face ca munca să fie o chestiune mai relaxată, spune Erin Parry, o canadiancă care locuiește în Noua Zeelandă și lucrează în marketing. „Principalele priorități ale oamenilor sunt familia, bunăstarea, recreerea, călătoriile”, a spus ea. „Ei chiar consideră că timpul lor este foarte valoros și foarte prețios și cred că munca este un mijloc pentru un scop – și nu întreaga ta viață.”
Spania ocupă locul al doilea în topul Remote Index, datorită unor beneficii precum cele 26 de zile de concediu anual legal. Potrivit datelor OCDE, angajații din Spania dedică cele mai multe ore din ziua lor pentru petrecerea timpului liber și îngrijire personală, cu excepția Italiei și Franței. Doar 2,5% lucrează foarte multe ore în cadrul unui loc de muncă plătit.
Datele recente ale UE arată că spaniolii lucrează, în medie, 37,8 ore pe săptămână – cu doar aproximativ 20 de minute mai mult decât media europeană. Pentru acele companii care încă mai practică sieste lungi în timpul verii, există o tradiție comună de vineri numită jornada intensiva: în locul pauzei de prânz, angajații părăsesc biroul la ora 15:00.
„Nu trăiești pentru a munci. Lucrezi pentru a trăi”, e mottoul Spaniei.
Danemarca e o altă țară cu graniță strictă între job și viața privată. Ziua de lucru începe la ora 08:00. În mod normal, oamenii își închid calculatoarele la ora 16:00. Pentru că, de obicei, copiii trebuie să fie luați de la grădiniță în jurul orei 16:00, toată lumea – chiar și cei care nu au copii – își încheie atunci ziua de lucru.
Această prioritizare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată este ceea ce au constatat și clasamentele OECD și Remote. Doar 1% dintre angajații danezi lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână, mult mai puțin decât țări precum Italia (3%) sau decât media OCDE (10%). De asemenea, aceștia dedică 15,7 ore pe zi timpului personal și de petrecere a timpului liber, mai mult decât media OCDE. Iar munca flexibilă este sprijinită – de fapt, programul Flexjobs al țării, în cadrul căruia lucrătorii pot solicita ore de lucru diferite, modele de lucru sau chiar sarcini mai puțin solicitante din punct de vedere fizic, a fost lansat încă din 1998.
Franța. În topul privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, țara ocupă locul al treilea la nivel global, cu 36 de zile de concediu anual legal.
Chiar și într-un oraș aglomerat precum Parisul, localnicii prioritizează timpul liber din afara serviciului. Cultura cafenelelor este un exemplu.
Italia. Datele OCDE confirmă acest lucru. Angajații cu normă întreagă își petrec 69% din zi – 16,5 ore – pentru îngrijire personală și petrecerea timpului liber. Aceasta este cu 1,5 ore mai mult decât media OCDE, ceea ce face din această țară OCDE țara în care oamenii au cel mai mult timp liber.