sursa foto: CNE
Cele două noi reactoare nucleare planificate de producătorul român de energie nucleară de stat Nuclearelectrica ar urma să coste cel puțin 6,5 miliarde de euro (7,29 miliarde de dolari), a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, potrivit Reuters.
El a adăugat că Nuclearelectrica negociază în continuare, în vederea semnării unui acord în cursul acestui an, cu grupul Lavalin, care deține tehnologia Candu, folosită deja de cele două reactoare de 706 megawați din România. Împreună, acestea reprezintă aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Compania intenționează să renoveze unul dintre reactoarele sale existente, precum și să adauge două noi reactoare folosind aceeași tehnologie Candu (Canada deuterium uranium), care utilizează oxid de deuteriu (apă grea) ca moderator și agent de răcire și uraniu natural, mai degrabă decât uraniu îmbogățit, ca și combustibil.
„Obiectivul este de a trece la semnarea unui acord cu Lavalin în această toamnă, grupul angajându-se să proiecteze și să susțină proiectul, inclusiv la Comisia Europeană”, a declarat Burduja într-un interviu acordat Reuters.
Pe lângă negocierea costurilor pentru a ține cont de inflație, discuțiile în curs se referă la o structură de finanțare și la modul de modernizare a infrastructurii existente, în conformitate cu cerințele impuse în urma dezastrului nuclear de la Fukushima din 2011.
Estimările anterioare ale costurilor pentru aceste unități au variat între 6 și 7 miliarde de euro. Burduja a declarat că o decizie finală de investiție pentru construirea unităților este așteptată în 2026-2027.
Exim Bank U.S. va oferi un împrumut de 3 miliarde de dolari pentru aceste unități, iar Burduja a spus că finanțarea va veni, de asemenea, prin mecanisme similare din Canada și Coreea de Sud.
Burduja a spus că este posibil ca și alți parteneri străini conveniți, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, să contribuie la finanțarea proiectului.
Noile unități ar crește ponderea generării nucleare a României, care nu produce emisii, la o treime din mixul său energetic și ar putea, de asemenea, să îi permită să furnizeze energie electrică țării vecine, Republica Moldova.
În calitate de membru al Uniunii Europene, România încearcă să își reducă emisiile de carbon pentru a îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor ale blocului și, de asemenea, pentru a consolida securitatea aprovizionării, care a devenit o problemă mai urgentă de când invazia Rusiei în Ucraina a dus la o scădere a livrărilor de gaz rusesc.
Burduja a declarat că ministerul lucrează la crearea unei scheme de sprijin pentru energia cu emisii reduse de dioxid de carbon, bazată pe contracte pentru diferență (CfD), care permit stabilirea unui preț pentru energia electrică la un nivel convenit. El a precizat că România va înființa un fond cu ajutorul fondurilor UE pentru a pune în aplicare această schemă.
El a mai spus că România va scoate la licitație proiecte eoliene și solare în valoare de 5 GW în 2024-2025, care vor fi finanțate prin CfD, și încă 5 GW la o dată ulterioară.
Ministerul Economiei din România deține o participație de 80% din Nuclearelectrica, care are o capitalizare bursieră de 13,7 miliarde de lei (3,11 miliarde de dolari).