Centrul de Formare APSAP: Aproape 60% dintre români preferă să lucreze la privat. 76% din angajații care câștigă peste 12.000 de lei lucrează în acest sector. Tinerii predomină în privat

Aproape 60% dintre români preferă să lucreze în sectorul privat, în timp ce aproximativ 40% optează pentru cel public, majoritatea considerând că salariile sunt mai mari în companiile private, 76% dintre angajaţii care câştigă peste 12.000 de lei pe lună fiind încadraţi în acest sector, conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP. 

De asemenea, tinerii predomină în companiile private, având în vedere că 82% dintre respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 ani activează în acest sector, se menţionează într-un comunicat remis, marţi, Agerpres. 

„Din totalul de 1.205 de respondenţi care lucrează în sectorul privat, 61% nu şi-ar dori să lucreze în sectorul public. Românii nu îşi doresc să lucreze la stat pentru că în sectorul privat nu doar că beneficiază de salarii mai mari, dar se simt şi mai apreciaţi de angajatori şi mai motivaţi să îşi depăşească limitele profesionale, comparativ cu angajaţii din sectorul public. 

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Totodată, sectorul privat angajează mai mulţi tineri decât sectorul public. Însă, în ambele cazuri, indiferent unde lucrează, cea mai mare temere a angajaţilor este aceea de a nu mai avea timp pentru viaţa personală, ceea ce ar trebui să ridice un mare semn de întrebare”, a declarat Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP şi fondatorul platformei www.cursuri-functionari.ro, citat în comunicat. 

Conform datelor oferite de Balanţa Forţei de Muncă de la 1 ianuarie 2022, populaţia ocupată civilă era de 7,6 milioane persoane, dintre care 5,5 milioane erau salariaţi. Majoritatea salariaţilor, adică peste 3,5 milioane de salariaţi lucrau în sectorul serviciilor. De asemenea, peste 1,85 milioane de persoane activau în domeniul construcţiilor. 

Din rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP reiese faptul că salariile mai mari sunt câştigate majoritar de cei din sectorul privat. Spre exemplu, din totalul persoanelor care câştigă peste 12.000 lei, 76% sunt din sectorul privat. Situaţii similare sunt înregistrate şi în cazul intervalelor de salariu 10.000-12.000 lei (55% din privat şi 45% din public), iar la intervalul 7.500-10.000 lei, 52% sunt din sectorul privat şi 48% din sectorul public. 

De asemenea, în ceea ce priveşte investiţia în materie digitală, în sectorul privat 23% dintre respondenţi consideră că organizaţia din care fac parte investeşte considerabil în acest aspect, faţă de 20% în sectorul public. 

Studiul mai semnalează că în ultimii doi ani, angajaţii din sectorul public au fost cei care au participat în număr mai mare la cursuri de formare sau perfecţionare, manifestând un interes crescut pentru actualizarea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor profesionale. De exemplu, în sectorul privat, doar 19% dintre participanţi au urmat 2-4 cursuri, în timp ce în sectorul public, procentul este mai mare, respectiv peste 24%. 

„Unul dintre motivele pentru care în sectorul privat există o participare mai redusă la cursurile de perfecţionare ar putea fi faptul că doar 31% dintre respondenţii din acest sector declară că angajatorul lor le oferă finanţare pentru aceste programe. În comparaţie, în sectorul public, peste 50% dintre respondenţi beneficiază de finanţare din partea angajatorilor pentru cursuri de perfecţionare. Acest lucru indică o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte accesul şi susţinerea pentru dezvoltarea profesională între cele două sectoare, fiind nevoie de politici mai incluzive şi de eforturi sporite de promovare a formării continue în mediul privat”, a explicat Bogdan-Costin Fârşirotu. 

54,5% dintre respondenții din sectorul privat spun că lucrează în domeniul studiilor finalizate 

În sectorul public, 75,5% dintre persoane afirmă faptul că lucrează în domeniul studiilor finalizate. În schimb, în sectorul privat mai puţine persoane pot afirma acest lucru, respectiv 54,5% dintre respondenţi. 

Totodată, în sectorul public, majoritatea respondenţilor afirmă că au studii de masterat, reprezentând 51% comparativ cu 36% în sectorul privat. În sectorul privat, majoritatea persoanelor au studii de licenţă, cu un procent de 49%, faţă de 39% în sectorul public. 

„Acest aspect nu este unul negativ deoarece sectorul privat angajează un număr mai mare de tineri comparativ cu sectorul public. În acest fel, tinerii nu doar că îşi dezvoltă experienţa profesională, dar se simt, de asemenea, apreciaţi şi valorizaţi”, precizează sursa citată. 

În ceea ce priveşte vârsta, în sectorul public, majoritatea persoanelor sunt de vârstă mai înaintată. De exemplu, 54% dintre persoanele din categoria de vârstă 46-55 ani şi 53% dintre cele din categoria 56-65 ani lucrează în sectorul public. În contrast, în sectorul privat predomină tinerii: 82% dintre cei cu vârsta între 18 şi 25 ani şi 75% cu vârsta între 26 şi 35 ani. 

Atât în sectorul privat cât şi în cel public, cel mai mult angajaţii se simt motivaţi de flexibilitatea programului şi echilibrul dintre viaţa personală, respectiv 48% dintre persoane se simt motivate de acest lucru, iar din sectorul public 29%. De asemenea, pe locul doi se regăseşte nevoia de recunoaştere şi apreciere din partea colegilor şi a conducerii. Aici se regăseşte un procentaj egal, respectiv 30%, atât pentru sectorul privat, cât şi pentru cel public. 

Fondată în 2014, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP este o organizaţie care furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experienţă de mai bine de 10 ani, Centrul de Formare APSAP are peste 250.000 de participanţi activi şi un corp de lectori alcătuit din 75 formatori. Printre cursurile oferite pentru angajaţii de la stat şi cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecţia datelor, competenţe digitale, marketing digital şi social media, public speaking, competenţe antreprenoriale, management de proiect şi altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii şi de Ministerul Educaţiei. 

În ultimii 4 ani, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare şi conferinţe naţionale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcţionari publici, personal contractual, demnitari şi alte categorii de personal din ţara noastră.