Centura Giurgiu Vest: Contractul va fi semnat cu IBB – CONI/ CNSC a respins a doua contestație BogArt – Trace

Consiliul Județean Giurgiu va semna cu Asocierea de constructori români IBB – Coni contractul de 350 de milioane lei pentru construirea Centurii Giurgiu Vest.

La începutul lunii, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins, pe fond, a doua contestație a Asocierii româno-bulgare BogArt – Trace, Asociere nemulțumită de soluția CJ Giurgiu prin care oferta respectivă a fost declarată neconformă, conform documentelor pe care le-a consultat Economedia.

După această decizie, CJ Giurgiu urmează să facă demersurile pentru semnarea contractului, dar soluția CNSC poate fi atacată și în instanță.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

A doua licitație pentru Centura Giurgiu a fost lansată în octombrie 2023, iar la prima contestație a Asocierii Bog Art – Trace, CNSC a decis reevaluarea ofertei Asocierii.

În martie 2025, CJ Giurgiu a desemnat din nou, câștigătoare asocierea IBB – CONI și a stabilit că oferta Bog – Art Trace este neconformă.

Centura Giurgiu Vest, finanțată din fonduri europene (Programul Transport 2021-2027), este licitată cu clauză suspensivă, semnarea fiind condiționată de încheierea contractului de finanțare cu Ministerul Transporturilor.

„Proiectul este finantat din fonduri nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027 – POT si de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. Clauza suspensiva: Incheierea contractului de achizitie publica este conditionata de încheierea contractului de finantare pentru acest obiectiv de investitii de catre autoritatea contractanta”, se arată în SEAP.

În a doua contestație depusă, Asocierea Bog Art –Trace a solicitat anularea raportului procedurii CJ Giurgiu și obligarea Autorității Contractante la respectarea deciziei CNSC din noiembrie 2024, pentru reevaluarea ofertei:

În ianuarie 2024, Consiliul Județean Giurgiu a primit trei oferte de la constructori din România și Bulgaria la a doua licitație pentru execuția Centurii Giurgiu Vest, contract de 380 milioane lei. Ofertele au venit de la Asocierile Bog Art – Trace, En Electric – Infra Expert și IBB – Coni.

Centura Giurgiu Vest este un proiect pe care CJ Giurgiu l-a preluat de la Ministerul Transporturilor/CNAIR, termenul de execuție este de 36 de luni, dar, față de profilul de Drum Expres al șoselei de legătură între DN 5 și Podul Prieteniei (autostrada nemțească – DN 5D), șoseaua din zona de vest a municipiului va avea o platformă de 22 metri, parte carosabilă 2 X 7 metri, acostamente de 0,75 metri și viteză de proiectare de 100 km/h.

Centura Giurgiu Vest va avea două pasaje peste calea ferată: primul peste linia de tren București – Giurgiu, iar al doilea peste Magistrala 902 (102) București – Videle, potrivit caietului de sarcini pe care l-a consultat Economedia. Pasajul peste linia București – Giurgiu va avea o lungime de 415 metri, iar cel peste linia Videle – Giurgiu 496 metri.

„Varianta de ocolitoare Giurgiu incepe din sensul giratoriu de pe DN5 de la km 56+182 aferent obiectivului „DRUM DE LEGATURA DN5 KM 60+500-SOSEAUA DE CENTURA POD PRIETENIEI KM61+400 (7 KM DRUM NOU)” unde a fost proiectata o intersectie giratorie cu o raza exterioara de 29,00m si o raza interioara de 18,00 m avand o latime a parti carosabile de 5,50 m pentru fiecare banda din cele doua avute si acostament de 1,5 m, sens giratoriu ce face parte din obiectivul. Aceasta intersectie va asigura circulatia intre Bucuresti, Orasul Giurgiu, Punctul Vamal Giurgiu si DN5B”, arată datele din SEAP.

Harta Centura Giurgiu Vest: