Linia de tren București -Giurgiu pe care nu se mai circulă din august 2005 va fi redeschisă în primăvara anului viitor, dă asigurări Compania CFR Infrastructură. Contractul pentru lucrări pe cei 12 kilometri dintre Vidra (Ilfov) și Comana (Giurgiu) este la 80 % execuție, dar Podul peste Argeș de la Grădiștea, viaduct cu o lungime de 1362 de metri este la doar 53 %. Constructorul PORR (Austria) avea termen inițial de finalizare august 2023, dar întârzierile sunt cauzate de lucrări de consolidare la Daia și mai ales furnizarea componentelor metalice pentru structuri.
Contractul de 575 de milioane de lei pentru redeschiderea liniei de tren București – Giurgiu nu poate fi închis în decembrie 2023, ultimul termen pentru calendarul POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare cu termen-limită 2023), noul termen pe care CFR Infrastructură îl estimează pentru finalizarea lucrărilor pe cei 12 kilometri între Vidra și Comana fiind martie 2024, conform celui mai recent raport oficial despre care Economedia a scris aici.
,,În 2024 REDESCHIDEM circulația pe PODUL de la GRĂDIȘTEA – 80% este stadiul fizic de execuție a lucrărilor între VIDRA și COMANA ! Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată între VIDRA și COMANA, inclusiv la noul POD de la GRĂDIȘTEA, dar și lucrările conexe de reparații la terasamente și suprastructura feroviară între BUCUREȘTI NORD – JILAVA – GIURGIU NORD FRONTIERĂ au ajuns la un stadiu fizic de 80%. Cu o întârziere cauzată de lucrările suplimentare de consolidare a terenului executate în localitatea Daia, dar și de procesul de fabricare și furnizare a unor componente metalice, lucrările feroviare pe întregul traseul București Nord – Grădiștea – Giurgiu Nord se apropie de finalizare, iar din primăvara anului viitor constructorul ne asigură că trenurile vor circula pe NOUL POD FEROVIAR de la GRĂDIȘTEA. Linia CF VIDRA – COMANA – 12 km de cale ferată modernizată, cu 24 de lucrări de artă și două clădiri la standarde europene pentru publicul călător. Între VIDRA și COMANA, traseul căii ferate, în lungime de 12,02 km, va avea 4 poduri feroviare, 2 viaducte cu 27 de deschideri, în direcția Giurgiu, respectiv 8 deschideri, în direcția București, 10 podețe, 8 subtraversări (tip C2) pentru mamifere mici și DOUĂ CLĂDIRI NOI pentru publicul călător – PO GRĂDIȘTEA și Hm COMANA, compartimentate cu spații interioare moderne – săli de așteptare, grupuri sanitare, case de bilete -, dar și peroane cu lungimi cuprinse între 150 m și 250 m și lățimea de 3 metri, scări, rampe și refugii, inclusiv facilități de acces pentru persoanele cu dizabilități.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
𝖲𝖳𝖠𝖣𝖨𝖴𝖫 𝖫𝖴𝖢𝖱Ă𝖱𝖨𝖫𝖮𝖱 (𝗉𝗋𝗈𝗂𝖾𝖼𝗍𝖺𝗋𝖾 – 𝟣𝟢𝟢%, 𝖾𝗑𝖾𝖼𝗎ț𝗂𝖾 – 80%)
LUCRĂRI DE ARTĂ – 75%
→ pod peste râul Sabar km 18+272 – noul tablier va avea deschiderea de 45 m – 89 %
→ pod peste râul Sabar km 18+411 – noul tablier va avea deschiderea de 45 m – 84 %
→ pod peste râul Argeș (1362,10 m) – 53%
→ viaduct acces mal drept – direcția Giurgiu – 27 deschideri – 90%
→ viaduct acces mal stâng – direcția București – 8 deschideri – 91%
→ pod peste râul Neajlov km 28+364 – km 28+434 – noul tablier va avea deschiderea de 70 m – 47%”
Contractul pentru Modernizarea Liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră are o valoare de 472 milioane lei (suplimentat la 575 milioane lei), iar durata de execuţie este de 24 de luni. Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului. Cea mai dificilă lucrare de artă este noul pod peste Argeş, lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă. „În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia București) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 metri. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti – Dunăre.
Despre istoria de 154 de ani a primului drum de fier românesc, Economedia a scris aici.