Contractul de 575 de milioane de lei pentru redeschiderea liniei de tren București – Giurgiu nu poate fi închis în decembrie 2023, ultimul termen pentru calendarul POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare cu termen-limită 2023), noul termen pe care CFR Infrastructură îl estimează pentru finalizarea lucrărilor pe cei 12 kilometri între Vidra și Comana fiind martie 2024, conform celui mai recent raport oficial pe care l-a consultat Economedia. Inițial, contractul cu PORR avea termen limită august 2023 (24 luni execuție), prelungit apoi pentru decembrie 2023, iar acum pentru primăvara anului viitor. Nu este clar dacă acest termen, martie 2024, include și perioada de o lună-două pentru teste de circulație așa cum a fost și în cazul liniei noi de la Gara de Nord la Aeroportul Otopeni cu viaduct de 1,5 km.
Potrivit Raportului oficial CFR Infrastructură, stadiul fizic de execuție este la 78%, dar imaginile publicate pe Canalul YouTube „Ionuț Ivașca” arată că încă mai este mult de lucru la viaductul peste Argeș de la Grădiștea:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Tronsonul Vidra (Ilfov) – Comana (jud. Giurgiu) are o lungime de 12 km și include viaductul peste Argeș de la Grădiștea (1,3 kilometri lungime). Lucrările au început în vara anului 2021, iar în toamna acelui an vechiul pod peste Argeș era demolat (detalii aici). În primăvara 2023, publicația de specialitate ClubFeroviar anunța probleme pe șantier din cauza unor neconformități la un subcontractor al PORR.
Finalizarea lucrărilor estimată pentru august-septembrie 2023 (24 de luni pentru execuție conform contractului) și redeschiderea circulației feroviare pe linia directă București – Giurgiu este foarte importantă pentru introducerea trenurilor metropolitane în zona de sud a Bucureștiului și va aduce pasageri la Otopeni inclusiv din nordul Bulgariei, oferta de zbor de la Otopeni fiind mult mai atractivă decât de la Sofia, spunea secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.
Contractul pentru Modernizarea Liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră are o valoare de 472 milioane lei (suplimentat la 575 milioane lei), iar durata de execuţie este de 24 de luni. Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului. Cea mai dificilă lucrare de artă este noul pod peste Argeş, lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă. „În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia București) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 metri. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti – Dunăre.
„Lucrările de modernizare a infrastructurii și suprastructurii feroviare pe o lungime de 12,02 km (stația Vidra, de la km 18+180 la stația Comana, km 30+200) constau în lucrări de artă și lucrări conexe pe întregul traseu (aprox. 85 km linie simplă), astfel:
– 12 km de linie CF simplă între Stațiile Vidra și Comana
– 2 stații noi: Comana (se va desființa stația veche și se va construi una noua la o înălţime cu 1,5 m mai sus decât cota actuală și HM Grădiștea (se va transforma în punct de oprire)
– 4 poduri noi (2 poduri peste râul Sabar km 18+272 și km 18+411- noul tablier va avea deschiderea de 45 m; pod peste râul Neajlov între km 28+364 – km 28+434 – noul tablier va avea deschiderea de 70m; pod peste râul Argeș, între km 23+456 – km 23+747, inclusiv 2 viaducte de acces (malul drept – direcția Giurgiu – 27 deschideri și malul stâng – direcția București – 8 deschideri), lungimea totală a podului – 1362,10 m) -10 podețe noi
– Parcul Natural Comana (arie protejată) cu 10 subtraversări (tip C2) pentru mamifere mici, 89 structuri de trecere (pe suprastructura căii) pentru amfibieni si reptile
– Lucrări conexe pe linia CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontierǎ”, detalii CFR Infrastructură.
Despre istoria de 153 de ani a primului drum de fier românesc, Economedia a scris aici.