Cererea globală de aur a marcat cel mai puternic prim trimestru din 2016

Cererea globală de aur în primul trimestru din 2024 a fost de 1.238 de tone, marcând o creştere de 3% de la an la an şi este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de aur din 2016, arată o analiză a Tavex, cel mai mare comerciant de aur de investiţii din Europa de Nord, care citează datele Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an. Polonia este cel mai mare cumpărător de aur al Europei, în timp ce China, India şi Turcia sunt principalii cumpărători de aur la începutul anului 2024. România are aproximativ 5,45 g de aur per cap de locuitor, iar Polonia 9,75 g, notează Agerpres, care citează analiza.

”Preţul aurului a cunoscut o creştere impresionantă de la începutul anului, de la aproximativ 2.020 de dolari pe uncie în luna februarie, până la aproape 2.430 de dolari pe 21 mai. De atunci, preţul a trecut printr-o corecţie, însă, în ultima lună s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 de dolari pe uncie troy. Potrivit celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an, cererea globală de aur, inclusiv achiziţiile extra-bursiere (OTC), este de 1.238 de tone. Aceasta marchează o creştere de 3% de la an la an şi este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de metal galben din 2016”, arată datele INS.

Principalul factor este reprezentat de achiziţiile consumatorilor de aur de investiţii sub formă de lingouri şi monede, care au crescut cu 3% de la an la an în T1 2024. În acelaşi timp, achiziţiile băncilor centrale au crescut cu 1%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Motivele acestei creşteri semnificative din ultimele luni se regăsesc în mod logic în dinamica globală a cererii de aur pentru investiţii, atât la nivel instituţional, din partea băncilor centrale, în scopul acumulării de rezerve, cât şi la nivelul consumatorilor, din partea persoanelor fizice, în scopul economisirii”, spune Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.

Rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României sunt de 103,6 tone, ceea ce clasează ţara noastră pe locul 39 în lume. Dintre toate ţările fostului bloc comunist din Europa de Est, România are a doua cea mai mare rezervă de aur, după Polonia.

„Atunci când comparăm rezervele de aur ale României, trebuie să ajustăm valorile în funcţie de mărimea populaţiei. Per cap de locuitor, România are aproximativ 5,45 de grame de aur. Polonia, în schimb, are 9,75 de grame de aur. Aşadar, chiar dacă rezervele nete de aur ale Poloniei sunt de aproape două ori şi jumătate mai mari decât ale României, pe cap de locuitor, diferenţa este de 1,8 ori. Ultima schimbare în rezervele de aur ale României au avut loc în octombrie 2007, când BNR a vândut o tonă de aur”, adaugă Victor Dima.

Consiliul Mondial al Aurului nu dispune de date specifice privind cererea de aur din partea consumatorilor în România. Ţara face parte din categoria „alte ţări europene”, care exclude pieţele principale de aur precum Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit, Elveţia şi Austria. În această categorie, care include şi România, cererea generală a consumatorilor de aur de investiţii este de numai 24,2 tone în 2023, scăzând semnificativ de la 41,9 tone în 2022. În general, deşi datele specifice lipsesc, piaţa de consum pentru aurul de investiţii din România este încă la început.

Banca centrală a Poloniei ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte achiziţiile de aur în 2023, după China şi înaintea Indiei. Astfel, este banca centrală cu cele mai consistente achiziţii de aur din Europa. La sfârşitul anului trecut, rezervele sale de aur erau cu 130 de tone mai mari decât la sfârşitul anului 2022, ajungând la 359 de tone, echivalentul unei creşteri de 56,9%. Ponderea lor în totalul rezervelor băncilor centrale este de 12%.

Preşedintele Băncii Poloniei a anunţat în octombrie anul trecut că intenţionează să crească această cotă la 20% până în 2025. În T1 2024, ritmul achiziţiilor Băncii Poloniei a încetinit la doar 1,19 tone, ceea ce o clasează pe locul 10 în termeni de achiziţii, însă este de aşteptat ca acest ritm să accelereze în viitorul apropiat.

India, China şi Turcia au fost principalii cumpărători de aur dintre băncile centrale în ultimii ani. Banca Populară a Chinei şi-a majorat rezervele de aur cu 27,06 tone în T1 2024, ajungând la un total de 2.262,4 tone la sfârşitul trimestrului. Acest lucru vine după un nivel remarcabil de achiziţii în anul precedent. În 2023, rezervele de aur ale Chinei au crescut cu 11,2%, în timp ce cu un an în urmă creşterea a fost mult mai mică, de 3,2%. Astfel, 2023 marchează cea mai mare creştere a rezervelor de aur ale Chinei, cel puţin din 1977 (cel mai timpuriu an pentru care sunt disponibile date). Datele pentru primul trimestru al anului 2024 arată că tendinţa ascendentă a rezervelor de aur ale Chinei continuă. Actualmente, China este a şasea naţiune din lume în materie de rezerve de aur deţinute.

În ceea ce priveşte cererea consumatorilor de aur pentru investiţii, China (cu excepţia Hong Kong-ului) ocupă primul loc. În T1 2024, achiziţiile de aur de consum ale Chinei au atins 308,8 tone, în creştere de la 245,9 tone în trimestrul anterior.

Cu toate acestea, primul loc este ocupat de Turcia, a cărei bancă centrală şi-a majorat rezervele cu 30,12 tone, fiind acum de 570,3 tone. Aceasta este a treia creştere trimestrială consecutivă a rezervelor de aur ale Turciei. În 2023, dinamica rezervelor de aur ale ţării este mixtă. După o scădere semnificativă în al doilea trimestru cu aproape 130 de tone, Turcia a început să cumpere, şi acum rezervele sale de aur au revenit aproape la acelaşi nivel ca la începutul anului trecut.

În termeni de achiziţii private, Turcia s-a clasat pe locul al treilea, cu 55,7 tone de achiziţii în T1 2024, comparativ cu 40,5 tone în T4 2023.

India a fost al treilea cel mai mare contribuitor la creşterea rezervelor de aur în primul trimestru din 2024, cu o creştere de 18,5 tone, până la un total de 822,1 tone. Aceasta este cea mai mare creştere a rezervelor de aur ale Indiei într-un singur trimestru începând cu T3 2021.

India s-a clasat pe locul al doilea, cu 136,6 tone de achiziţii private în T1 2024, în uşoară creştere faţă de primul trimestru din 2023, când cererea de consum a atins 126,3 tone.

Fiind cel mai mare comerciant de aur de investiţii din Europa de Nord şi un jucător  important pe piaţa din România şi Europa de Sud-Est, Tavex este un membru al Grupului Tavex din 1991. Tavex şi-a deschis porţile în România în 2019 şi are deja trei birouri în Bucureşti şi unul în Cluj. Tavex oferă produse de investiţii din aur fizic, argint şi valută.

Tavex nu este doar o opţiune unde să investeşti în aur şi să schimbi valută. Tavex are misiunea de a face lumea finanţelor mai accesibilă şi mai uşor de înţeles. Credem în aur şi în securitatea pe care o oferă tuturor.