CFR Infrastructură face reparații rapide de tip „quick wins” pe liniile de tren din Oltenia/ Lucrările de aproape 300 de milioane de lei ar putea fi decontate prin PNRR

CFR Infrastructură a scos la licitație un contract de aproape 300 de milioane de lei pentru reparații rapide de tip „quick wins” pe liniile de tren din Oltenia. Sunt 26 de loturi, dar cu clauză suspensivă, adică semnarea contractului se va face atunci când este asigurată sursa de finanțare. Banii ar putea fi decontați prin PNRR, pentru astfel de lucrări fiind prevăzut peste un miliard de euro după cum urmează: Lucrări de tip Quick Wins – 452 milioane euro/Reînnoire – 276 milioane euro/Centralizări – 213 milioane euro, respectiv Electrificări – 236 milioane euro.

Lucrările se vor face la suprastructura liniei de tren și vor permite creșterea vitezei de circulație, potrivit informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

„CLAUZA SUSPENSIVA: Procedura de atribuire se desfășoară sub incidența prezentei clauze suspensive, în sensul că semnarea contractului/contractelor execuție lucrări se va face numai după asigurarea sursei de finanțare Proiecte tip ”Quick Wins” Lucrări de eliminare a restricțiilor de viteză pentru restabilirea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii – SRCF CRAIOVA. Proiectele de tip „Quick Wins” – Lucrări punctuale de eliminare a restricțiilor de viteză, creșterea vitezei de circulație respectiv creșterea siguranței pe calea ferată, fac parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) și sunt incluse la finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR). Obiectivul general al setului de proiecte tip „Quick Wins” constă în eliminarea restricțiilor de viteză prin lucrări ce vor viza elementele suprastructurii căii ferate (șina, traversele, aparatele de cale, piatra spartă) sau orice alt element care va conduce la creșterea vitezei de circulație pentru trenurile de călători și marfă, cu impact direct și imediat asupra duratei de călătorie și/sau asupra creșterii siguranței și confortului călătorilor”, arată licitația.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cele mai multe tronsoane cu probleme și restricții de viteză sunt pe secțiunea administrată a Magistralei M 100 București – Craiova – Timișoara.

Pe raza SRCF Craiova s-au identificat următoarele tronsoane de cale ferată:

Stația A Stația B Fir Nr. KM LOT
Olteni Radoiesti I 74+200-79+700 1
Olteni Radoiesti I 79+700-84+280 2
Radoiesti Atarnati I 85+880-90+500 3
Radoiesti Atarnati I 90+500-94+000 4
Atarnati Rosiori Nord I 94+000-98+000 5
Radoiesti Atarnati II 92+033-93+932 6
Atarnati Rosiori Nord I 98+000 – 99+300,
99+600 – 101+330 7 Atarnati Rosiori Nord II 98+916-101+330 8Rosiori Nord Maldaeni I 101+330-106+000 9
Rosiori Nord Mihaesti I 106+000-109+200 10
Mihaesti Radomiresti I 124+650-126+528 11
Mihaesti Radomiresti II 124+650-126+528 12
Radomiresti Farcasele I 146+830-148+792 13
Radomiresti Farcasele II 146+830-148+792 14
Draganesti Olt Farcasele I 137+760-140+760 15
Draganesti Olt Farcasele I 140+760-143+280 16
Draganesti Olt Farcasele I 143+280-143+720 17
Pitesti Parvu 111+950-113+150 18
Bradu de Sus Costesti 117+230-118+350 19
Parvu Falfani 127+500-129+500 20
Falfani Stolnici 138+050-138+130 21
Stolnici Harsesti 146+100-146+642 22
Stolnici Corbu 149+950-150+900 23
Bals Spineni 220+850-224+850 24
Spineni Robanesti 224+850-227+850 25
Pielesti Pielesti 235+550-235+700 26

Magistrala feroviară București – Craiova 

CFR Infrastructură şi asocierea ISPCF – Baicons au semnat contractul pentru Studiul de Fezabilitate şi Proiect Tehnic necesare modernizării tronsonului Roşiori Nord-Craiova (110 km), practic a doua jumătate a liniei Bucureşti – Craiova cu o lungime de 206 km. În perioada următoare se va semna şi contractul pentru prima secţiune, Bucureşti – Roşiori, cu o lungime de 96 kilometri, anunţă CFR Infrastructură. Documentaţia Tehnică (Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic) va permite execuţia lucrărilor de modernizare pentru creşterea vitezei trenurilor de călători la 160 km/h respectiv 120 km/h, la cele de marfă.

Cel mai rapid tren de la CFR Călători între Bucureşti şi Craiova este IR 1691 care parcurge distanţa în 3 ore şi 10 minute. Despre linia Bucureşti – Craiova, fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă spunea că are nevoie de lucrări pentru reînnoire: „Linia este construită pentru 120-140 km/h dar acum sunt restricţii şi de 30 km/h şi trebuie să le respecte orice tren. E vorba despre reparaţii de şine, terasament şi schimbătoare de cale (n.r. macazuri). Prin aceste intervenţii, de la trei ore şi jumătate se va reveni la parcursul de două ore din anii 80. Am cerut un miliard de euro prin PNRR pentru aceste reînnoiri pe care să le facem până în 2026”, spunea Cătălin Drulă.