Sursa foto: Pixabay
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a prezentat într-un studiu pentru Agerpres 4 scenarii care se pot aplica de la 1 aprilie pentru reducerea facturilor la gaze naturale.
Acesta spune că populația a fost de două ori păcălită de modul în care soluțiile privind criza energiei au fost prezentate „la grămadă” gaze naturale – energie electrică, fiind scoase în față măsurile mai ambițioase propuse pentru energie electrică și lăsat să se înțeleagă că acestea se vor aplica și la gaze, fapt care nu s-a întâmplat în practică, facturile sufocând românii.
Reprezentantul AEI a prezentat scenariile posibile:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Primul scenariu ar fi reducerea TVA de la 19% la 5 %, care este o măsură ce ar determina o creștere a prețului mediu al gazelor cu cca. 94% față de prețul mediu al anului 2020, pentru toți consumatorii casnici, cu un impact bugetar de cca. 3 mld lei în următoarele 9 luni ale anului 2022. Este o măsură puțin eficientă, care nu ar schimba starea actuală de fapt.
Al doilea scenariu este plafonarea marjei la 5 %, o măsură care ar determina o creștere a prețului mediu al gazelor cu cca. 83% față de prețul mediu al anului 2020, pentru toți consumatorii casnici, cu un impact bugetar de cca. 7 mld lei în următoarele 9 luni ale anului 2022. „Este o măsură puțin eficientă, care nu ar schimba starea actuală de fapt”, spune Chisăliță.
Cumulând scăderea TVA ului la 5% cu plafonarea marjei comerciale la 5%, prețul gazelor naturale la consummatorul casnic ar crește față de anul 2020 cu 62%, la un nivel de 217 lei/MWh.
Continuarea Plafonarii/Compensării facturii la gaze pe modelul existent în prezent este următorul scenariu. În urma acestei măsuri s-ar crește prețul gazelor cu cca. 76% față de prețul mediu al anului 2020, pentru cca. 55 % din consumatorii casnici cu un impact bugetar de cca. 4,4 mld lei în următoarele 9 luni ale anului 2022.
„Este o măsură absurdă, care dacă a fost tolerată până în prezent, nu ar trebui sub nici o formă să continue datorită faptului că ea avantajează anumiți furnizori și consumatorii bogați, fiind inechitabilă și nejustă pentru majoritatea consumatorilor”, spune Chisăliță.
Iar ultimul este reglementarea pieței. „În primul rând, apreciem că este imposibil să faci o reglementare a prețului, deoarece majoritatea producătorilor de gaz și energie, dar și unii dintre furnizori au contracte de vânzare-cumpărare deja încheiate la prețurile pieții pe întreg anul sau chiar pentru anii viitori. Astfel, nu există cantitatea necesară disponibilă în piață pentru a o reglementa. Suspendarea contractelor încheiate în piață nu se poate realiza decât în condiții de forță majoră sau insolvență, astfel nu ai cum să-ți propui acest lucru de la 1 aprilie 2022. În același timp de ce să îți propui să reglementezi o piață atunci când nu mai este nici o urgență iminentă?”, spune reprezentantul AEI.
Potrivit acestuia, începând cu luna aprilie cantitățile consumate de majoritatea consumatorilor vor scădea substanțial, astfel încât energia nu mai constituie o apăsare reală pe bugetul lor lunar, iar consumatorii casnici și non casnici care au cu adevărat probleme pot să fie ajutați prin Planul de Măsuri de Urgență Energetică lansat în august 2021 de Asociația Energia Inteligentă.
„Dacă totuși s-ar aplica această măsură și s-ar replafona prețul la producător pentru toții consumatorii un nivel de 68 lei/MWh (valoarea existentă în OUG 114/2019), prețul la consumatorul final ținând seama de ponderea importului, prețul gazelor de import (prețul TTF), creșterea tarifelor de transport, distribuție și inmagazinare a gazelor la 1 aprilie 2022, ar adduce un preț de 225 lei/MWh, o creștere a prețului gazelor cu cca. 67% față de prețul mediu al anului 2020”.
Chisăliță este de părere că o astfel de construcție ar duce la blocarea din nou a exploarării gazelor din Marea Neagră (așa cum s-a întâmplat și în cazul OUG 114), la insolvența unor producători de gaze, la reducerea investițiilor în dezvoltarea exploatării gazelor naturale, la creșterea importurilor și implicit a prețurilor la gaze în viitor.