Alegerile federale din Germania vor avea loc duminică, 23 februarie 2025, iar sondajele arată că partidele care ar putea fi fruntașe sunt cele de dreapta și extremă dreapta, potrivit unui articol The Guardian.
Germania are cel mai mare produs intern brut din Europa, fiind cel mai mare contribuitor net la bugetul UE și un factor principal al sistemului monetar european. Partidele extremiste precum AfD ar dori ca Germania să iasă complet din zona euro și să își reducă plățile către UE.
Față de România, statul german are o economie de 15 ori mai mare, în condițiile în care populația este de doar 4 ori mai mare.

Dar după ani de rezistență, când economia germană a trecut cu bine peste crizele care i-au afectat pe vecinii săi, gigantul dă acum semne de oboseală. În anul 2023 a înregistrat o creștere negativă a PIB-ului, comparativ cu Franța, Italia sau Regatul Unit, care au raportat creșteri economice.
Iar eroziunea conducerii germane în UE nu putea veni într-un moment mai prost pentru bloc. Trump amenință UE cu taxe vamale, spunând că „este o atrocitate… milioanele de mașini pe care le trimit”. Ghiciți care țară din Europa exportă cele mai multe mașini în SUA? Exact. Germania. Fie că îi place sau nu, noul cancelar va trebui să își asume un rol principal în stabilirea răspunsului Europei la taxele vamale americane. Ea va trebui să facă acest lucru pe fondul euroscepticismului de acasă, știind că taxele afectează cel mai mult Germania.
În ceea ce privește securitatea și afacerile militare, rolul Germaniei va fi, de asemenea, esențial pe măsură ce Trump perturbă ordinea mondială. În contextul războiului dintre Ucraina și Rusia, Germania a fost al cel mai mare contributor european la apărarea Ucrainei, cu 25,5 miliarde de euro și o voce principală în răspunsul UE la război. În toal, UE a contribuit cu 115 miliarde de euro la apărarea Ucrainei, blocul european fiind depășit doar de cele 119 miliarde de euro ale SUA. Partidul populist de stânga (BSW) dorește să oprească ajutorul oferit de Germania Ucrainei și să relaxeze sancțiunile impuse Rusiei.
Cine va forma noul guvern?
Conform sondajelor actuale, extrema dreaptă și extrema stângă sunt pe cale să obțină cele mai multe procente de vot, în Germania, din ultimele peste două decenii, AFD (Alternativa pentru Germania) urcând în top din anul 2021. Împreună, partidele de extremă au o pondere de aproximativ 10%.
Friedrich Merz este liderul alianței conservatoare CDU/CSU, care are un sondaj de aproape 30%, astfel încât cancelaria poate fi pierdută.
CDU a declarat că va menține politica Brandmauer – sau firewall – de a nu încheia alianțe cu extrema dreaptă, care include AfD. Însă această protecție a fost serios compromisă în timpul campaniei electorale, când Merz a încercat să treacă o moțiune în Bundestag cu sprijinul AfD – încercarea a eșuat doar pentru că rebelii din CDU au refuzat să coopereze.
CDU ar putea fi în măsură să formeze o coaliție cu Verzii sau ar putea fi nevoită să se bazeze pe o „mare coaliție” cu social-democrații. Dar, după toate probabilitățile, un vot important va fi înregistrat pentru AfD și pozițiile sale privind Europa și Ucraina. Acest lucru ar putea face coaliția mai puțin stabilă, în special dacă CDU a lui Merz își continuă încercarea de a atrage votanții AfD. Iar excluderea AfD din discuțiile de coaliție va consolida povestea populistă a blocării de către elita liberală.