„Având în vedere propunerea formulată de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, interimar, […] domnul Gigi Gavrilă se eliberează din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară”, se menţionează într-o decizie semnată de premierul demis Florin Cîțu și publicată în Monitorul Oficial.
Printr-o altă decizie, premierul interimar Florin Cîţu îl numeşte în funcţia de preşedinte al ARF pe Ştefan-Adrian Roşeanu.
Reamintim că Ministerul Transporturilor prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a ratat, din nou, semnarea contractului de 1,3 miliarde lei pentru achiziţia celor 20 de rame electrice noi, deși are o singură ofertă depusă, cea de la Alstom, după cum scria Economedia aici, în data de 13 octombrie. ARF a prelungit până în 17 ianuarie 2022 evaluarea ofertei, după cum arată datele oficiale din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP).
Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a afirmat într-un interviu pentru Economedia că „este halucinant” faptul că Autoritatea de Reformă Feroviară nu a semnat încă contractul cu Alstom pentru livrarea de trenuri electrice noi, în contextul în care aceasta este singura ofertă depusă și toate procedurile au fost încheiate.
Drulă l-a acuzat pe premierul demis Florin Cîțu că s-a opus reformei instituției, în ciuda faptului că, la patru ani de la operaționalizare, încă nu a finalizat nicio achiziție de trenuri. Reamintim că președintele ARF este numit direct de către premier, nu de către ministrul Transporturilor.
Gigi Gavrilă, demis miercuri de premier, conducea ARF încă de la operaționalizarea instituției, în anul 2017.
„Performanţa” ARF, companie în subordinea Ministerului Transporturilor este şi mai greu de explicat/justificat dacă ne referim la al doilea mare proiect pentru achiziţia de trenuri noi: lansată încă din aprilie 2019, procedura pentru cumpărarea a 40 de rame regionale (1,7 miliarde lei) a fost anulată deja de două ori urmând să fie organizată o nouă licitaţie.
Noul șef al ARF afirmă că cele 20 de trenuri sunt „prioritatea zero”
Noul președinte al ARF, Ştefan-Adrian Roşeanu, a declarat pentru Economedia că prioritatea zero este încheierea procedurii de evaluare a contractului pentru cele 20 de trenuri.
Roșeanu susține că, de fapt, sunt două oferte depuse pentru această licitație, nu doar cea a Alstom.
Prioritatea următoare este închierea contractelor de servicii publice de călători pe anul 2022, spune el.
Roșeanu a declanșat ancheta „nașilor”
Ştefan Roşeanu este specialist specialist feroviar, coordonator al proiectului Tren Metropolitan Bucureşti. El este în prezent și membru al consiliului de administrație al Metrorex.
Ştefan Roşeanu a fost director general al CFR Călători în perioada iunie 2012 – ianuarie 2013. El s-a remarcat atunci prin generarea scandalului ce i-a vizat pe „nașii” de la CFR Călători. Roșeanu spunea, în 2012, că „mersul cu naşul” înseamnă pierderi anuale între 30 şi 40 de milioane de lei pentru companie, în condiţiile în care peste 15% dintre clienţi alegeau să călătorească fără bilet.
Ulterior, procurorii au deschis un dosar penal amplu în care au folosit inclusiv investigatori sub acoperire – ofiţeri care au fost angajaţi la CFR sau care au circulat cu trenul pentru a surprinde corupţia din trenuri.
„Din cercetările ulterioare efectuate în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul CFR Călători au o frecvenţă cu totul deosebită, reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în sânul societăţii comerciale naţionale în cadrul activităţii de verificare a documentelor de călătorie“, precizau atunci procurorii în rechizitoriu.
Procurorii l-au audiat în noiembrie 2012 inclusiv pe directorul general de atunci al societăţii, Ştefan Roşeanu, acesta confirmând informaţiile adunate în timpul anchetei.
Potrivit anchetatorilor, citați atunci de Adevărul, controlorii luau bani de la călătorii fără bilete, strângeau sumele adunate, apoi transmiteau o parte din acestea şefilor lor. Prejudiciul cauzat astfel CFR se ridica astfel la aproximativ 10 milioane de euro pe an, sumă ce reprezenta la acea vreme aproape 40% din încasările companiei de stat. Mai mult, mita încasată zilnic de angajaţii CFR se ridica la 100.000 de euro.