Clasamentul competitivității durabile globale, dominat de țările scandinave, în frunte cu Suedia/ Slovenia, vedeta regiunii Europa de Sud-Est/ Ce loc ocupă România în clasament 

Țările scandinave, în frunte cu Suedia, ocupă cel mai bun loc în Indexul global al competitivității durabile, dar chiar și acestea mai au un drum lung de parcurs pentru a deveni cu adevărat durabile și competitive, arată un studiu realizat de SolAbility, grup de reflecție în domeniul sustenabilității.

Slovenia a obținut cele mai multe puncte în Europa de Sud-Est. De asemenea, are cel mai bun scor din lume în ceea ce privește sustenabilitatea economică, arată publicația Balkan News Energy News.

Publicat pentru prima dată în 2012, Indicele competitivității durabile globale (GSCI) măsoară competitivitatea și sustenabilitatea țărilor. Acesta se bazează pe 190 de indicatori cantitativi de la organizații internaționale precum Organizația Națiunilor Unite, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Valorile indicelui reprezintă procentul celui mai bun scor posibil.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

GSCI este avut în vedere ca o alternativă la produsul intern brut, pentru a evalua riscurile specifice fiecărei țări și riscuri specifice fiecărei probleme. Subindicatorii săi sunt capitalul natural, eficiența și intensitatea resurselor, coeziunea socială, capitalul intelectual, sustenabilitatea economică și eficiența guvernanței.

Punctajul mediu GSCI este de numai 43,4 puncte, ceea ce înseamnă că doar 43,4 % din competitivitatea durabilă a fost atinsă.

În noua ediție, scorul mediu este de 43,7 puncte. Suedia se află în fruntea clasamentului cu 59,6, ceea ce arată că până și cele mai avansate țări sunt departe de a fi cu adevărat sustenabile și competitive, potrivit autorilor raportului. Scandinavia este regiunea cel mai bine clasată, cu toate cele cinci țări pe primele șase locuri, în timp ce Africa și Orientul Mijlociu au cele mai proaste rezultate. Sudanul se află pe ultimul loc, 32,7, urmat de Sudanul de Sud (33,1).

Japonia (12) este singura țară non-europeană din top 20. Pentru prima dată, China (30) a depășit Statele Unite (32). China este puternică în ceea ce privește capitalul intelectual, definit ca fiind capacitatea de a genera bogăție și locuri de muncă prin inovare și industrii cu valoare adăugată, dar slabă în ceea ce privește capitalul natural și eficiența resurselor. Statele Unite au performanțe deosebit de scăzute în ceea ce privește eficiența resurselor, precum și în ceea ce privește capitalul social – sănătate, securitate, libertate, egalitate și satisfacția vieții.

Schimbările climatice reprezintă un eșec al pieței

“Schimbările climatice reprezintă un eșec gigantic al pieței. Avem nevoie de o taxă globală pe climă – introdusă în etape, plătită înapoi oamenilor în numerar și reinvestită într-o infrastructură de energie regenerabilă”, potrivit raportului. Acesta a evidențiat costul real al combustibililor fosili care nu este inclus în prețurile acestora.

Autorii raportului au solicitat introducerea unei taxe globale pe climă de 100 de dolari pe tona de CO2. Apoi, creșterea taxei cu 100 de dolari  în fiecare an ar genera venituri suficiente pentru a construi o infrastructură fără fosile până în 2035. Costul global al energiei ar fi redus cu 4-6% din PIB-ul global.

Ritmul micilor schimbări pozitive este insuficient pentru a evita dezastrul climatic, au explicat autorii. Tehnologia necesară este disponibilă, dar nu există o viziune politică care să direcționeze piețele, au susținut ei.

Slovenia și Croația au cele mai bune rezultate generale în Europa de Sud-Est

În ceea ce privește regiunea analizată de Balkan Green Energy News, Slovenia a obținut cel mai mare scor, 55,7, și s-a clasat pe locul zece în lume! Croația este singura altă țară care se află la mai mult de jumătate de drum spre competitivitate și sustenabilitate totală, cu 52,9. Ea se află pe locul 23 din 180 în total.

Urmează Albania (49,8), România (49,4), Cipru (48), Grecia (47,9), Bulgaria (47,9), Bosnia și Herțegovina (46,4), Serbia (46,3) și Muntenegru (46,2).

Macedonia de Nord și Turcia au amândouă 45,3 puncte, cele mai puține dintre toate țările din sud-estul Europei. Acestea se află pe pozițiile 62 și, respectiv, 63.

Serbia se situează la capătul inferior al subindicelui eficienței resurselor

Pe segmentul capitalului natural, Albania se află pe locul 11 la nivel global, cu 57,6 puncte. Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina și România se află între pozițiile 17 și 22. Bulgaria se află pe locul 44, cu 50,1, în timp ce restul regiunii se situează mult sub 50. Grecia are 38,8 puncte și a aterizat pe poziția 136.

Singura țară cu o valoare mai mică este Cipru, 32,7. Acesta se află aproape la coada listei, pe poziția 170. Capitalul natural reprezintă mediul natural dat, inclusiv disponibilitatea resurselor și nivelul de epuizare.

Croația și România au cea mai mare eficiență a resurselor din regiune

Croația este cea mai bună țară din Balcani în ceea ce privește eficiența resurselor, ocupând locul 27, cu 54,6 puncte, în timp ce România este următoarea, cu aceeași valoare. Acestea sunt urmate de Grecia, care a obținut doar 49,8 puncte și se află pe locul 74. Serbia este pe locul al doilea din 176 de țări în acest subindice. Scorul său este de 31,7, cu doar 0,1 puncte mai mult decât Kazahstanul.

Slovenia este cea mai bună din lume în ceea ce privește sustenabilitatea economică

Primul loc în clasamentul sustenabilității economice este ocupat de Slovenia, cu 61,6. Este urmată pe podium de Irlanda și Austria. În acest clasament, România este pe locul 28, cu 51,6.

În ceea ce privește capitalul intelectual, Slovenia se află pe locul 20, cu 56,5, iar următoarea clasată este Turcia, pe locul 26 (52,6). La celălalt capăt al listei, Bosnia și Herțegovina are cel mai mic indice din regiune, 32,6, pe poziția 106.

Cu 43,4 puncte și pe locul 96, Turcia este de departe cea mai slabă în clasamentul capitalului social din Europa de Sud-Est. Bulgaria este singura altă țară care se situează sub pragul de 50 de puncte, cu 49,7 și pe poziția 57.

Slovenia se află pe locul al patrulea pe scara globală (62,8 puncte). Dar a ajuns pe primul loc în topul mondial în ceea ce privește sustenabilitatea economică, cu 61,6 puncte. Celelalte țări din segment se situează între poziția 19 (Croația) și 103 (Macedonia de Nord).