Coaliția a prezentat principalele măsuri ale planului „Sprijin pentru România”

guvern pnrr Foto: MIPE

Coaliția prezintă principalele măsuri ale planului „Sprijin pentru România”. Premierul Nicolae Ciucă, președintele PSD Marcel Ciolacu și vicepremierul Kelemen Hunor anunță măsurile planului de sprijin pentru populație și companii.

Principalele declarații:

Marcel Ciolacu:

Planul „Sprijin pentru România are o valoare de 17,3 miliarde lei, dublu față de banii alocați pentru sprijinirea populației în timpul pandemiei

Planul nu afectează alocările bugetare pentru investiții și pentru dezvoltarea economiei. O mare parte dintre măsuri vor avea drept sursă de finanțare fondurile europene.

Mai mult de jumătate din populația României va beneficia de o formă de protecție în fața scumpirilor.
Venim în sprijinul pensionarilor și familiilor cu venituri mici prin alocarea unui miliard de euro sub formă de vouchere pentru alimente de bază și vouchere pentru elevi.

Valoarea voucherelor pentru alimente va fi de 50 de euro, acordate la fiecare două luni, celor mai vulnerabile dintre categorii.

Voucherele pentru elevi în valoare de 30 de euro lunar vor fi acordate în perioada școlară pentru rechizite, haine și alimente.

Vom veni în sprijinul salariaților din mediul privat prin majorarea cu 50% a valorii tichetelor de masă.

O altă măsură se referă la zero taxe pentru creșterea voluntară a salariului minim cu 200 lei. Banii vor merge în buzunarul angajatului, fără ca angajatorul să plătească vreun ban la stat.

Pentru bolnavii din spitale crește cu 100% cota de hrană.

Pentru agricultură, vrem ca salariul minim în agricultură să fie majorat la 3.000 lei. În construcții am văzut cu toții că această măsură a funcționat.

Trebuie să creștem capacitatea de producție și procesare a produselor aici în România. România trebuie să înceteze politica de până acum de exportator net al producției agricole. Primul pas este acordarea unei prime de 10% pentru fermieri pentru procesarea producției în România. Putem deveni rezervorul de alimente al Europei, putem deveni principalul port la Marea Neagră.

Kelemen Hunor:

Niciun domeniu economic, social, nu rămâne neafectat.

Avem nevoie de un stat puternic, care să intervină acolo unde este nevoie.

Trăim o criză economică ce se va adânci în perioada care urmează.

Măsurile au fost bine chibzuite. Sunt pe termen mediu și lung, sunt și măsuri imediate.
Putem susține economia, bugetul și veniturile bugetare.

Investițiile publice trebuie protejate, înseamnă o parte importantă din economia națională.
Statul și guvernul sunt obligate să intervină, de aceea măsurile sunt echilibrate, pe termen mediu, scurt și lung

Putem susține economia, bugetul și veniturile bugetare ca să ajutăm categoriile care au nevoie de intervenția statului.

Investițiile publice trebuie protejate, de aceea vom veni cu ajustarea prețurilor pentru a susține investițiile publice.

Șantierele trebuie ținute deschise și trebuie pornite noi investiții în infrastructură, în infrastructură mare. Ajustarea va atinge toate segmentele, inclusiv manopera, mai puțin profitul.

Nicolae Ciucă:

Sprijin pentru România reprezintă un pachet de soluții pentru cetățeni și pentru economie.

Pachetul are o valoare de 17,3 miliarde lei, aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene și 48% din fonduri de la bugetul de stat.

Are trei obiective principale: susținerea economiei pentru creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și solidaritate între generații.

300 de milioane de euro vor fi alocați pentru a sprijini IMM-uri care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Va fi acordat un ajutor de până la 400.000 euro per firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilități. Programul intră în vigoare de la data de 1 iunie

Avem în vedere un buget de 200 milioane euro pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie. Vorbim de acordarea unui ajutor de stat pentru încurajarea investițiilor în valoare de peste 1 milion de euro, cu efect important de dezvoltare regională. Programul intră în vigoare de la 1 mai

Pentru susținerea transportatorilor avem în vedere o schemă de sprijin dedicată. 300 de milioane de lei vor fi direcționate firmelor de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție

Pentru companiile de transport și distribuție afectate de creșterea prețurilor la combustibili punem în aplicare un mecanism de sprijin prin care vom acorda o subvenție de 0,50 lei per litru de carburant. Beneficiari vor fi aproximativ 4.000 de firme

Ajustarea contractelor de investiții publice în derulare finanțate din fonduri naționale și europene. Măsura are în vederea creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport și utilaje. Sunt alocate 5,2 miliarde lei în acest an pentru continuarea și finalizarea contractelor în derulare. Se aprobă săptămâna aceasta o OUG pentru fondurile alocate de la bugetul de stat și în două săptămâni o altă OUG pentru reglementarea alocării fondurilor de la UE.

Angajații în șomaj tehnic vor beneficia de 75% din salariu până la sfârșitul anului, de la 1 mai. Angajații în șomaj tehnic vor beneficia de 75% din salariu până la sfârșitul anului, de la 1 mai. Valoarea programului este de 450 milioane lei, vine din fonduri europene prin programul SURE

Continuarea programului Kurzarbeit de la 1 mai anul curent

Alocăm 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România. Fermieri care procesează produse agricole în țară vor beneficia de o primă de 10% din valoarea produselor procesate începând cu 1 iunie.

300 de milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români – termen 30 iunie, dată la care trebuie să fie încheiate contractele de finanțare.

Salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 lei brut – va fi aprobat săptămâna viitoare în parlament

Capitalizăm cu 100 de milioane de euro casa de comerț unirea de la data de 1 august, fonduri de la bugetul de stat.

1 miliard de euro – 50% fonduri europene, 50% fonduri de la buget – va consta în vouchere pentru alimente de bază în valoare de 50 de euro la fiecare două luni, pentru:

  • Familii cu cel puțin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 lei pe lună
  • Pensionari cu venit mai mic de 1500 lei pe lună
  • Persoanele cu venit minim garantat
  • Persoanele cu dizabilități

Pachetul intră în vigoare începând cu data de 1 iunie.

Vouchere pentru elevii care primesc burse sociale: 30 euro pentru fiecare lună în care sunt organizate cursuri școlare, pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine. Valoarea totală a pachetului: 33 milioane de euro.

200 lei în plus la salariul minim, creștere voluntară, nu vor fi percepute taxe.

Valoarea tichetelor de masă crește cu 50%, de la 20,17 lei la 30 lei.

Dublăm norma de hrană pentru pacienți din spitale și vârstnici instituționalizați de la 11 lei pe zi la 22 lei pe zi. Valoarea totală – aproximativ 270 milioane lei.

Vom majora drepturile acordate copiilor din sistemul de protecție specială, inclusiv acelor cu dizabilități din sistem, precum și mamelor din centrele maternale. Vom beneficia 47.000 copii. Valoarea pachetului: 86 milioane lei

Alocația zilnică de hrană crește de la 12 lei la 16 lei pe zi, respectiv de la 16,6 lei la 22 lei pe zi, funcție de vârsta copilului

Sumele lunare de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție socială se majorează de la 28 lei la 150 lei

Cresc cu 58% sumele acordate anual copiilor și tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și rechizite.
Alocația lunară de plasament de la 630 lei la 900 lei, iar în cazul copiilor cu dizabilități, de la 945 lei la 1.350 lei lunar

Sprijin pentru familii. Ne asumăm implementarea unei politici publice de creștere a natalității, sprijinind cuplurile care nu pot avea copii. Extindem numărul persoanelor care pot aplica pentru un astfel de program de la 300 la 5.000 în anul 2022. Valoarea totală a programului: 100 milioane lei

Sprijin pentru tineri – valoarea totală a programului de 500 milioane lei. În 2022 avem în vedere programul pentru tinere familii – credit în valoare de maxim 75.000 lei, garantat 80% de către stat, pentru plata cheltuielilor cu școala, grădinița, creșa, plata chiriei, avans din achiziția unei locuințe

Programul student invest – credit în valoare de maxim 50.00 lei, garantat 80% de către stat, pentru taxe de studii, publicarea unor cărți sau a studiilor, plata locurilor de cazare în cămine studențești

Q: Amânarea plății ratelor pentru 12 luni, de ce nu se regăsește?
Nicolae Ciucă: Este o măsură pe care am discutat-o cu ministrul de finanțe. Datele în acest moment ne-au dus către această decizie, să continuăm să analizăm cât de benefică este pentru populație și pentru mediul de afaceri. Este o amânare a deciziei.

Adrian Câciu: Această măsură a rămas încă în discuție, discutăm cu sistemul bancar, mai ales pe împărțirea costurilor pe această măsură.

Q: Ați lucrat la un astfel de proiect de ordonanță de urgență?
Adrian Câciu: Nu. Am văzut și eu cu mirare, probabil că presa a început să scrie acte normative.

Q: Până când va exista în vigoare acest pachet de măsuri și când vor intra în vigoare primele măsuri?
Nicolae Ciucă: Primele măsuri vor intra în vigoare cel mai devreme la 1 mai. Ele au perioadă de aplicare până la sfârșitul anului. Doar pentru cele care au suport deja programele din fonduri europene, acestea vor continua și după 31 decembrie 2022. Măsurile care vizează sprijinirea cu până la 400.000 de euro a companiilor care au suferit de pe urma acestor creșteri ale prețurilor la energie sau cele afectate de contextul regional. Măsurile care vizează pachetul social vor continua și în anul viitor.

Q: În pachet e vorba și despre firmele de transport rutier. Există în planul guvernului măsuri pentru reducerea prețului carburanților?
Ciucă: Nu am avut în discuție o asemenea măsură.

Q: Cât demult vor afecta acesta măsuri rata inflației? E posibil să ajungem la 12% inflație anuală la finele anului, potrivit BNR.
Adrian Câciu: Rata inflației e puternic influențată de politica monetară și cea fiscal-bugetară. Acest pachet de măsuri se adresează preponderent economiei, susținerii țintite a persoanelor vulnerabile pentru a fi un inhibitor de inflație. Noi rămîânem în prognoza de la început de an, ajustată cu inflația importată.

Q: Va fi influențată ținta de deficit în acest an?
Adrian Câciu: Nu. E calculată o creștere a veniturilor. A demarat radarul mărfurilor și factura B2B. Deci ținta de deficit bugetar rămâne neschimbată. Viața, ca și economia și guvernarea, sunt dinamice și adaptive

Q: Ciucă: Am discutat cu Azomureș, e foarte important să înceapă producția de îngrășăminte. Sunt pregătiți în orice moment când găsim sursa de gaz. Acum nu avem gaz suficient ca să putem asigura înmagazinarea în depozite pentru iarna 2023, dar când vom vea certitudinea că sursele de gaz din Azerbaidjan și GPL vor deveni certitudine vom avea și… Există discuții Azomureș cu Romgaz și Petrom.

Ciucă: Există o decizie a UE ca pentru iarna viitoare să înmagazinăm 80% din capacitatea existentă. România poate înmagazina 3.4 mld metri cubi de gaze.

Q: De ce nu a fost aplicată măsura carburanților pentru toți românii, ci doar pentru transportatori?
Adrian Câciu: Pentru că fondurile de la bugetul de stat atât de permit.

Q: Crește salariul minim și în alte domenii pe lângă agricultură?
Nicolae Ciucă: Nu, doar agricultură și procesarea alimentelor. De asemenea, e voluntară creșterea salariului minim cu 200 de lei oriunde, nu se plătesc taxele pe acești 200 de lei.

Q: Banii luați din bugetul de stat, cei 8 mld lei, care e sursa de finanțare?
Adrian Câciu: Sursa sunt taxele colectate de la companii și cetățeni, creșterea colectării. Evaziunea e la 11% din PIB, avem o sursă de finanțare prin care să finanțăm pachetul de măsuri.

Q: Banii luați din bugetul de stat, cei 8 mld lei, care e sursa de finanțare?
Adrian Câciu: Sursa sunt taxele colectate de la companii și cetățeni, creșterea colectării. Evaziunea e la 11% din PIB, avem o sursă de finanțare prin care să finanțăm pachetul de măsuri. Exclus să creștem taxe și impozite. Vom atinge ținta asumată de colectare pentru a finanța aceste măsuri.

Q: Deci nu va fi modificată ținta de deficit bugetar?
Adrian Câciu: La acest moment, ținta de deficit rămâne în parametrii în care a fost angajată în strategia fiscal-bugetară.

Q: Este posibilă o revizuire în a doua jumătate a anului, în funcție de evenimente?
Adrian Câciu: Asumarea noastră este ca procedura de deficit excesiv în care suntem și angajamentele luate în fața Comisiei să rămână în parametrii pe care i-am convenit cu Comisia Europeană.

Q: Dar având în vedere scăderea estimării de creștere economică, mai este posibil să vă încadrați în această țintă dacă nu tăiați de undeva?
Adrian Câciu: Să știți că viața, ca și economia, ca și guvernarea, sunt elemente dinamice și adaptive. Eu v-am spus care este răspunsul.

Foto: MIPE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *