Comisia Europeană aprobă un ajutor românesc de 1,5 miliarde euro pentru a compensa companiile mari consumatoare de energie pentru costurile indirecte ale emisiilor

Comisia Europeană a anunțat luni că a aprobat o schemă românească de compensare parțială a companiilor mari consumatoare de energie pentru prețurile mai mari ale energiei electrice rezultate din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul Sistemului UE de comercializare a emisiilor („ETS”).

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabilă cu politica de concurență, a declarat: „Această schemă de 1,5 miliarde de euro sprijină România în ambiția sa de a reduce riscul de relocare a carbonului pentru industriile sale mari consumatoare de energie. În același timp, vor fi menținute stimulentele pentru o decarbonizare rentabilă a economiei sale, în conformitate cu obiectivele Green Deal, iar denaturările nejustificate ale concurenței vor fi limitate”.

Schema notificată de România, cu un buget total estimat de 1,5 miliarde de euro, va acoperi o parte din prețurile mai mari la energie electrică care rezultă din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de generare a energiei electrice (așa-numitele „costuri indirecte de emisie”) suportate între 2021 și 2030. Măsura de sprijin vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de carbon”, în cazul în care companiile își relocalizează producția în țări din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase, ceea ce duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

De măsură vor beneficia companiile active în sectoarele cu risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Aceste sectoare se confruntă cu costuri semnificative ale energiei electrice și sunt în special expuse concurenței internaționale.

Compensația va fi acordată companiilor eligibile printr-o rambursare parțială a costurilor de emisii indirecte suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031. Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75% din costurile de emisii indirecte suportate. Valoarea ajutorului este calculată pe baza unor repere de eficiență a consumului de energie electrică, care asigură că beneficiarii sunt încurajați să economisească energie.

Pentru a se califica pentru compensație, beneficiarii trebuie fie (i) să pună în aplicare anumite recomandări de audit energetic, (ii) să acopere cel puțin 30% din consumul lor de energie electrică cu surse fără carbon (prin instalații de generare a energiei regenerabile la fața locului sau în apropierea locației, acorduri de cumpărare a energiei fără emisii de carbon sau garanții de origine) sau (iii) investesc cel puțin 50% din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalațiilor lor. Beneficiarii vor trebui să respecte una dintre aceste obligații în termen de trei ani de la acordarea ajutorului.

România a notificat, de asemenea, o modificare a unei scheme anterioare de compensare parțială a companiilor mari consumatoare de energie pentru prețurile mai mari ale energiei electrice rezultate din costurile indirecte de emisii suportate în perioada 2019-2020. Schema anterioară a fost aprobată de Comisie în mai 2020. Prin această modificare, România prelungește termenul de plată a ajutorului pentru anul 2020 până în 2022, având în vedere plățile întârziate din cauza ratei de îmbolnăvire excepțional de ridicate în contextul pandemiei de coronavirus.